sâmbătă, septembrie 21, 2002

Meshane makom, meshane mazal

Iar mi-am schimbat template-ul. Poate ma inspira la a scrie mai mult... (ce speranta copilareasca)

De curind am avut o surpriza foarte placuta si in acelasi timp sentimentala. A fost o "zi a patriei" - la care ne intrebam care patrie, dar...
M-am uitat la TV o seara-ntreaga si am vazut diferite filme si reportaje despre... Romania si Israel. In primul rind un film nemtesc, o poveste de dragoste nostima, plina de clishee, de locuri comune, cu un Max Tidof "român" destul de bine nimerit, neras, fara manere, care se batea asa, pur si simplu fiindca-i zisese unul ca masina lui e "rabla", un Bucuresti autentic (nu filmasera ca pe vremuri in Yugoslavia sau in Cehoslovacia), vorbit româneste adevarat... Dragutz, mi-a placut.

A mai fost si un reportaj despre delta Dunarii, tot asa, cu interviuuri in care-i auzi pe intervievati vorbind, cu pajistile alea superbe ale deltei, lasindu-mi un dor de tara si de natura...

Mai tîrziu un filmuletz despre comunitatea evreiasca (!) din Chemnitz. Au construit o noua sinagoga foarte chic, foarte moderna, iar acuma se re-aduna oamenii. In mare parte rusi, clar, dar in orice caz comunitatea se mareste. Linga sinagoga un restaurant, "Shalom", integrat la Shalom e.V. (n-au site, din pacate), unde la distante regulate cinta un grup de Klezmeri. Foarte mishto. Mi-a facut mare pofta.

Iar acum citeva zile iarasi un reportaj despre Delta: Tichilesti, ultima colonie de leprosi din Europa. Impresionant.

Mi-e dor de tzara.

P.S. Saptamina trecuta am inceput un curs de ebraica.