duminică, aprilie 26, 2009

WTF???

Vineri seara, tocmai iesisem de la un curs de gimnastica, o sun pe sor'mea.
"A, Miri", zice, "tocmai ma gindeam la tine". Eu: "???" Ea: "Pai e vineri seara si era timpul sa ne suni si sa ne intrebi daca nu cumva avem chef sa iesim undeva."

Am ajuns in halul asta de previzibila???
---
Pina la urma ne-am despartit cu:
Eu - Bine mamaie, atunci stati voi in casa...
Ea - Da copile, si vezi sa nu stai toata noaptea!

Despre cutremure

Tibi intreaba cum am petrecut cutremurele die Romania. Din fericire nu pot raspunde integral, fiindca n-am fost in tara decit la cel din '77.

In seara aia eram acasa cu tata, sedeam in sufragerie pe oala si ma uitam la un film bulgaresc, al carui ultima secventa o mai tin si astazi minte. Mama era la Bucuresti si minca profiterol cu o prietena la "Cassata", iar sora mea era la bunici. La noi s-a stins doar televizorul din cauza ca vaza cu flori de pe el s-a clatinat si s-a rasturnat, varsindu-si apa pe o lampita dinauntru. Cassata - se stie - a picat, din fericire abia dupa ce mama iesise, iar la bunici s-a prabusit un raft plin de carti peste usa de la sufragerie, spargindu-i geamul si lasind-o pe sora mea cu o mica cicatrice pe burta. In fata blocului nostru a picat un zid, sub care in mod normal ar fi trebuit sa se afle mama daca venea din Bucuresti la ora stabilita (cum tata a tinut sa-mi precizeze in timp ce calcam peste zid). Nu era, pentru ca in capitala era haos si nu mergeau trenurile. Mama s-a intors abia pe la ora patru noaptea la Ploiesti, cind noi toti dormeam deja linistiti demult.

A fost singurul cutremur din viata mea. N-am sa-l uit niciodata, chiar daca nu port nici o rana din el.

sâmbătă, aprilie 18, 2009

De-ale Pastelui

Cine ma cunoaste stie ca eu nu sint un om religios, deci nu prea le am cu traditiile. Cu atit mai mult imi place sa le descopar incet-incet si pe neasteptate. Si de cind stau cu ochii pe blogosfera romaneasca, tot am prilejul :-) De curind de exemplu am aflat de existenta sarbatorii Floriilor, despre care n-aveam nici cea mai mica idee. Dar datorita lui Tibi am mai invatat si eu ceva.

Despre Paste eu nu stiam mare brinza, decit ca... se vopsesc ouale si se maninca miel si cozonac, lucruri pe care le astept eu tot anul - adica jumate, ca mai am totusi sansa si de Craciun ;-)

Am dat acum de postul Roxanei cum se vopsesc ouale in Moldova si mi-am adus aminte cum faceam si noi cind eram mai mici: cu frunze de marar si patrunjel si ciorapi. Ce frumos era atunci, cind se stringea toata familia in jurul borcanelor de culoare si "bricola" fiecare la oul lui! Ieseau foarte frumoase, le dadeam si cu putin unt la sfirsit ca sa luceasca. Iar cind le spargeam dindu-le cap in cap, era o intrecere mare care ou ramine cel mai mult timp intreg.

In Pastele catolic copiii asteapta Iepurele de Paste care le aduce oua vopsite si le piteste prin gradina sau casa. In Germania am aflat ca se fac si niste cadouri ca de Craciun. Mi se pare absurd. Dar poate si in Romania s-a inceput aceasta traditie... comerciala...

In momentul de fata maninc o felie de cozonac facut de matusa mea si beau o cafea cu lapte. Va urez la toti un Paste Fericit si ouale cit mai frumoase!

miercuri, aprilie 08, 2009

Dupa o masa copioasa

Dupa consumatia unui Latte Macchiato superb si unui brownie super-ciocolatiu de minune ma simt ca si cum as fi inghitit un purcelus de lapte - nemestecat. Mpf...

Mi s-a facut cald, si as sta toata ziua cu geamul deschis larg (ca afara e un soare de vara), dar colega din fata tremura si sta cu o jacheta groasa de lina pe ea. Mi se face mila de ea, are niste miini inghetate, vai de ea... De, ce sa-i faci, unii au singe mai fierbinte ;-) Deci in citeva minute iarasi va trebui sa inchid geamul, sa-mi iau ramas-bun de la aerul curat, de la mica si placuta adiere primavaratica, de la fisiitul copacilor din curtea de jos, de la zgomotele muncitorilor de vizavi... lucruri foarte placute cind trebuie sa lucrezi. Nu, defapt mereu. Imi place sa aud o usoare foiala in jurul meu, un zumzet in surdina, care-mi demonstreaza ca mai e viata pe pamint.

Cu gindul la evenimentele din Moldova, va las cu un filmulet a lui Igor Cobileanski care mi-a placut tare mult:

luni, aprilie 06, 2009

Frumos de dimineata

In secunda asta bat clopotele unei biserici apropiate de noul meu loc de munca. E ora zece fix. Suna foarte frumos, imi aminteste de... nici nu stiu exact de ce, pentru ca eu n-am fost niciodata un om religios, n-am mers la biserica, nu m-am rugat, n-am crezut. Si totusi mi se pare un sunet frumos, linistitor.

Toata viata m-am razvratit impotriva religiei, impotriva bisercii ca institutie, impotriva acelui "cineva/ceva" de sus care cica tine firele in mina. Mereu mi s-a parut slab sa ai nevoie de astfel de sprijin ceresc, pentru ca gindeam ca inseamna ca nu poti tu insuti. Religia, stiam eu, fusese creata de oameni din frica. Frica de puterile naturii inexplicabile. Frica de moarte. Frica de necunoscut, de viitor.

Mi-a trebuit mult timp sa inteleg (si poate n-am inteles inca total, dar ma straduiesc) ca defapt nu e chiar asa. Ca a crede (in ceva, cineva, nu conteaza) nu inseamna a te da pe mina altuia, a lasa pe altul sa-ti duca viata. Poate inca nu stiu ce exact inseamna, dar intre timp si in mine s-a iscat ideea ca undeva exista ceva mai mare decit fiecare din noi, oricum l-am numi pe acest ceva.

Nu ma incumet la o discutie filozofico-religioasa si departe de mine sa vreau sa ranesc vreun sentiment religios, doar atit am vrut sa spun: ca suna foarte frumos clopotele bisericii de pe colt. Si ca ma bucur ca o voi auzi de-acum in fiecare zi :-)

joi, aprilie 02, 2009

Noutati cu soare

De azi sintem in alt birou, ne-am mutat mai inspre gara, intr-o zona cu foarte mult chic. Stau acum cu inca sase alte persoane. Nu sint cubicals (din fericire? din pacate? nici nu stiu, n-am stat niciodata), iar colegii sind foarte draguti si vorbesc aproape in soapta. E multa lumina, eu stau nu numai la fereastra ci si in fundul salii (adica cu spatele la perete), ceea ce mi-am dorit mult. Si unde mai pui ca-mi vine si lumina din stinga. Ce altceva sa-mi mai doresc?...

Biroul meu decadent cu doua calculatoare Inca e mare dezordine si haos

A, am uitat ceva: a venit primavara. Ieri si azi a fost un soare superb si vreo 16 grade. Am stat mult pe afara. Cred ca m-am si bronzat ;-)