Mirelush Învârtecush

Minestrone

2010-12-21T15:20:00.003+01:00

Mi-am facut o minunata minestrone, compusa din diferite retete pe care le-am gasit peste tot. Acum sade molcom pe soba si fierbe. Si imi lasa gura apa ;)

Ingredientele:
2 cepe (de preferat rosii)
3 catei de usturoi
3 telina (doar partea verde in forma de betze)*
1 bucate de ghimbir
1 mana de fasole verde
1-2 dovlecei
1 bucata de gulie
2-3 ardei grasi (de culori diferite)
3 rosii bine coapte
naut din cutie (sau uscat)
Pentru nevegetarieni: salam italian sau francez de porc
1,5 litri de zeama/stoc de legume
o mana de frunze de busuioc
parmezan proaspat ras
ulei de masline

Legumele si verdeturile se spala si se curata. Ceapa si usturoiul se taie marunt, ghimbirul de cojeste si se da prin razatoare. Telina se taie la capete, se curata de ate si se taie in felii. Fasolea se curata de capete si se taie in bucati de ca. 3 cm lungime. Doveleceii se taie odata in lungime iar apoi in felii, gulia se cojeste si se taie in felii, ardeii se taie in bucati cam de vreo 3-4 cm, rosiile se taie in cubulete fara sa se piarda zeama. Daca aveti naut uscat, acesta se lasa peste noapte la inmuiat, daca vine direct din cutie, nu este nevoie decat sa se scurga.

Intr-o oala destul de incapatoare se pune ulei la incalzit si se adauga ceapa si usturoiul sa se innabuse. Adaugam ghimbirul si telina. Lasam totul sa se innabuse pentru vreo 5 minute, amestecand incontinuu.

Adaugam fasolea, doveleceii si gulia, lasam pentru inca 3 minute, amestecand.

Adaugam ardeii, rosiile inclusiv zeama si nautul si lasam inca 2-3 minute. Acum se poate pune si salamul taiat in felii, daca nu sinteti vegetarieni sau preparati mancare de post. Mie imi place gustul lui usor afumat.

Stingem cu 1,5 l de zeama (supa/stoc) de legume, sezonam cu sare si piper (de preferat proaspat ras) si eventual sos de soia si niste ardei iute daca va place. Lasam totul sa fiarba molcom la foc mic cam pentru vreo 15 minute.

Luam oala de pe foc, punem jumatate din frunzele de busuioc inauntru, cealalta jumatate se imparte cu parmezanul pe farfurii, iar deasupra se toarna supa.

Minunat merge cu paine italieneasca ciabata abia scoasa din cuptor.

Alternative: se pot pune toate legumele pe care le avem in casa in aceasta minestrone: spanac proaspat, morcovi, brocoli, conopida etc. Numai fantezie sa aveti! Doar fiti atenti sa puneti legumele cele mai tari primele, iar cele mai firave la urma.

Pofta buna! Eu am sa o mananc acum :)

-------------
*) Telina verde? Mi s-a spus ca in Romania nu exista asa ceva. Ei bine, daca chiar nu stiti despre ce vorbesc, uitati-va aici:
http://costachel.ro/2010/09/telina-o-leguma-cu-mai-multe-infatisari/

Casnica

2010-12-17T01:49:00.004+01:00

Am un chef nepomenit sa gatesc. Sint momente de-astea si in viata mea ;)

Nu-mi ajunge ca o voi ajuta pe mama la sarmale, dar imi suride si un cozonac (la asta mama nu se incumeta), pentru care am gasit o reteta promitatoare la gustos.ro:
http://sarbatori.gustos.ro/articole/sarbatori-ro/secretele-cozonacului-de-craciun.html

Si am mai gasit inca niste dulciuri care imi suna bine. Cine stie, poate chiar am sa le fac si pe astea:
http://www.gustos.ro/articole/sfaturi-practice/portocale-umplute-cu-aluat-dulce-de-negrese.html
http://www.gustos.ro/articole/calatoriile-si-arta-culinara-a-laurei-adamache/nasturasi-fragezi-de-ciocolata.html

Mmmmm, imi lasa gura apa...

Vise

2010-12-01T16:28:00.003+01:00

Sint momente cind visez sa am un prieten roman. Citeodata ii simt lipsa, chiar daca, stind strimb si vorbind drept, nu am avut niciodata onoarea de-a avea un prieten roman. Na, am plecat din tara la o virsta frageda, iar aici n-am prea avut cunostinte din vechea patrie. Deci, in punctul asta, sint o virgina, care va sa zica.

Acuma sa nu ma intelegeti gresit, sint cu al meu (neamt, ca ghicesc semnele de intrebare pe fruntea audientei) de zece ani si sintem fericiti impreuna, iar tipicul macho roman nu-mi intra pe lista. De ce atunci acest sentiment?

Din doua motive.

Unul: mi-ar place sa-i zic cuiva "Iubitule" caruia i-ar suna la fel ca mie, si nu doar ca o secventa de sunete. Iar al doilea: as putea vorbi cu el la telefon din birou, chiar daca ne-am certa sau am avea convorbiri... clare, iar nimeni dimprejur nu m-ar intelege, n-ar obiecta, nu s-ar simti ofensat.

Vise...

Viata in marci

2009-05-30T00:17:00.005+02:00

Am furat si eu o leapsa de la Raluxa: care sint marcile care-ti descriu ziua?

Iete-acilea p'ali meli:

Oooof, Doamne...

2009-05-29T20:56:00.003+02:00

Ma uit la filmul asta si imi dau seama ca defapt Romania "mea", imaginea pe care o port in minte, este cea a Romaniei comuniste. Este Romania din anii 70, in care eram copil; in care stateam la cozi de cu noaptea sa prindem ~~niste carne~~ ce se dadea (de multe ori nici nu stiam ce se va da); unde laptele pentru copii, si asa foarte greu gasit, era largit cu apa, pastrindu-si doar culoarea alba imaculata, ca altceva nu mai avea in el; unde peretii aveau urechi si te temeai pe drept sa vorbesti ce gindesti.

Din fericire eram copil, deci nu mi-am dat seama de adevarata teroare a vremurilor de atunci. Pentru mine a fost o copilarie frumoasa, n-am simtit niciodata vreo lipsa. Nu pentru ca ai mei sa fi fost bogati sau in cine stie ce pozitii inalte, ci pentru ca eram copil si cind esti copil nu-ti dai seama de multe.

Nu pot spune ca mi-e dor de "Romania mea", pentru ca ar insemna ca ridic in slavi comunismul sau mai bine zis acea forma de pseudo-comunism de care se foloseau cei la putere pentru a subjuga un popor. Nu sint de acord cu comunismul sub nici o forma, nici macar in felul original in care-l vedeau Marx si Engels. In ochii mei omul (omenirea) nu este gata pentru atfel de forma de stat. Nu sintem acele fiinte altruiste care sa-si sacrifice bunul personal pentru bunul societatii. Sintem egoisti si nu ne pasa de altii. In mare parte cel putin (dar asta e deja alta discutie).

Dar mi-e dor de anii petrecuti in tara, de copilaria mea intre blocuri, de visurile pe care le aveam atunci cu totii, de juliturile pe genunchi...

M-a luat valul si am pierdut firul. Nu conteaza. Uitati-va la filmul ala si ginditi-va putin. Si ziceti mersi ca nu (mai) traiti in comunism.

Romgleza

2009-05-28T18:56:00.004+02:00

Fiind pe Twitter, mi-a indreptat Blegoo privirea catre blogul ROMGLEZA, unde inca nu m-am prins cine scrie, dar nu asta conteaza. Fiindca scrie bine, si dreptate are.

Incepusem intii sa comentez direct acolo, dar mi-am dat seama ca va iesi un text ceva mai lung, de aia il pun aici. Doar asa, ca sa nu zica lumea ca-s gura-sparta ;)

Postul in cauza este asta: Al cui eşti tu, măi, Blogule?. Se trateaza numele unor (multor) bloguri scrise in engleza sau pseudo-engleza, desi restul (blog, articole, comentarii, cititori...) este roman si in romaneste, iscandu-se pe drept intrebarea "De ce?"

Ma gindesc ca romgleza asta ni (li) se pare mai usoara, mai la indemina, pentru ca (na, ca oameni de internet ce sintem) o auzim si o citim zilnic. Cred ca asta se intimpla in orice limba. Si eu ma oftic zilnic de ce se f*** limba germana (ajungind un "denglish" ridicol). Ajungem chiar in asa hal incat sa nu fim in stare sa spunem o propozitie intreaga nepocita.

Numai la francezi se vede ca nu-i asa: astia au o comisie foarte stricta, care troneaza asupra uzului limbii si asupra folosirii cuvintelor pur franceze. Unde peste tot vezi "home" sau "start", ei au "accueil". Reclamele de pe strazi si statii de metrouri nu pot fi puse la vazul publicului decat daca au fost aprobate de aceasta comisie, care nu le aproba daca mai mult de 40% din cuvintele folosite nu sint in franceza (ceva de genul asta, nu-mi aduc aminte exact).

Initial am ras cind am auzit asta. Ma gindeam ce fraieri sint francezii astia, ca reactioneaza ca vulpea cu strugurii. Ca ei de-aia nu stiu engleza (sau daca o stiu, au un accent superfrancez de groaza), ca n-o asculta niciodata, ca se opintesc la progres... Dar intre timp mi-am dat seama ca si asta e o moneda cu doua fete. Sigur, trebuie invatata engleza, e necesara in lumea asta. Daca n-o stii, ramii pe loc. Dar amestecaturile de limba materna cu engleza mai mult dauneaza. In nemteste de exemplu se foloseste traducerea mot-a-mot a frazei "that doesn't make sense", unii nici nu mai stiind ca nu e corecta. Sau "not really".

Mde... nici mie nu mi-e usor sa pastrez engleza afara (keep out), pentru ca sint obisnuita s-o folosesc aproape pe o baza zilnica (on a daily basis). Dar imi fac tot cel mai bun (I'm doing my best). :D

Shit la dracu

2009-05-20T13:38:00.002+02:00

Adineauri am aflat ca firma i-a dat afara pe trei din cei 11 (!) care mai ramasesem. Doi tehnicieni si seful sales-urilor. Imi pare rau daca nu-mi iese romaneasca asta cum trebuie, stiu ca-mi lipsesc cuvinte, dar in momentul de fata nu-mi pasa.

Asta e primul pas in a ne reduce in asa fel incit se va putea conduce sucursala Germania din alta parte, remote. Ce-ti trebuie oameni sa fie prezenti local, daca altcineva le poate face jobul, chiar si daca nu-i dai mai multi bani?

Sint trista si suparata, fiindca demult au inceput astia sa ne reduca, sa ne taie din drepturi, sa ne bage bete-n roate - in acelasi timp debitind baliverne gen "Germania e o tara cu un mare potential, poate fi mai mare decit UK si FR".

Nici n-am cuvinte. Ma oftic. Si ma intreb ce va fi in trei luni. Eu? Ar trebui sa incep sa ma uit dupa un nou job. Si tocmai asta nu vroiam, ca defapt imi ~~place~~ placea aici.

Mission accomplished

2009-05-10T17:50:00.003+02:00

Gata, s-a facut. De pe 14 pina pe 21 iunie voi fi in tara. Mi-am luat adineauri bilet de avion.

Ce mai imi lipseste acum este o cazare cit de cit decenta si bilet la concertul grupei Gogol Bordello in Arenele Romane. Am gasit bilete aici, dar se pare ca nu mi le vor livra la Hamburg, deci trebuie sa gasesc un suflet bun care sa mi le ia in primire.

Oare voi avea noroc?

WTF???

2009-04-26T21:18:00.009+02:00

Vineri seara, tocmai iesisem de la un curs de gimnastica, o sun pe sor'mea.
"A, Miri", zice, "tocmai ma gindeam la tine". Eu: "???" Ea: "Pai e vineri seara si era timpul sa ne suni si sa ne intrebi daca nu cumva avem chef sa iesim undeva."

Am ajuns in halul asta de previzibila???
---
Pina la urma ne-am despartit cu:
Eu - Bine mamaie, atunci stati voi in casa...
Ea - Da copile, si vezi sa nu stai toata noaptea!

Despre cutremure

2009-04-26T16:26:00.003+02:00

Tibi intreaba cum am petrecut cutremurele die Romania. Din fericire nu pot raspunde integral, fiindca n-am fost in tara decit la cel din '77.

In seara aia eram acasa cu tata, sedeam in sufragerie pe oala si ma uitam la un film bulgaresc, al carui ultima secventa o mai tin si astazi minte. Mama era la Bucuresti si minca profiterol cu o prietena la "Cassata", iar sora mea era la bunici. La noi s-a stins doar televizorul din cauza ca vaza cu flori de pe el s-a clatinat si s-a rasturnat, varsindu-si apa pe o lampita dinauntru. Cassata - se stie - a picat, din fericire abia dupa ce mama iesise, iar la bunici s-a prabusit un raft plin de carti peste usa de la sufragerie, spargindu-i geamul si lasind-o pe sora mea cu o mica cicatrice pe burta. In fata blocului nostru a picat un zid, sub care in mod normal ar fi trebuit sa se afle mama daca venea din Bucuresti la ora stabilita (cum tata a tinut sa-mi precizeze in timp ce calcam peste zid). Nu era, pentru ca in capitala era haos si nu mergeau trenurile. Mama s-a intors abia pe la ora patru noaptea la Ploiesti, cind noi toti dormeam deja linistiti demult.

A fost singurul cutremur din viata mea. N-am sa-l uit niciodata, chiar daca nu port nici o rana din el.

De-ale Pastelui

2009-04-18T13:25:00.016+02:00

Cine ma cunoaste stie ca eu nu sint un om religios, deci nu prea le am cu traditiile. Cu atit mai mult imi place sa le descopar incet-incet si pe neasteptate. Si de cind stau cu ochii pe blogosfera romaneasca, tot am prilejul :-) De curind de exemplu am aflat de existenta sarbatorii Floriilor, despre care n-aveam nici cea mai mica idee. Dar datorita lui Tibi am mai invatat si eu ceva.

Despre Paste eu nu stiam mare brinza, decit ca... se vopsesc ouale si se maninca miel si cozonac, lucruri pe care le astept eu tot anul - adica jumate, ca mai am totusi sansa si de Craciun ;-)

Am dat acum de postul Roxanei cum se vopsesc ouale in Moldova si mi-am adus aminte cum faceam si noi cind eram mai mici: cu frunze de marar si patrunjel si ciorapi. Ce frumos era atunci, cind se stringea toata familia in jurul borcanelor de culoare si "bricola" fiecare la oul lui! Ieseau foarte frumoase, le dadeam si cu putin unt la sfirsit ca sa luceasca. Iar cind le spargeam dindu-le cap in cap, era o intrecere mare care ou ramine cel mai mult timp intreg.

In Pastele catolic copiii asteapta Iepurele de Paste care le aduce oua vopsite si le piteste prin gradina sau casa. In Germania am aflat ca se fac si niste cadouri ca de Craciun. Mi se pare absurd. Dar poate si in Romania s-a inceput aceasta traditie... comerciala...

In momentul de fata maninc o felie de cozonac facut de matusa mea si beau o cafea cu lapte. Va urez la toti un Paste Fericit si ouale cit mai frumoase!

Dupa o masa copioasa

2009-04-08T15:02:00.002+02:00

Dupa consumatia unui Latte Macchiato superb si unui brownie super-ciocolatiu de minune ma simt ca si cum as fi inghitit un purcelus de lapte - nemestecat. Mpf...

Mi s-a facut cald, si as sta toata ziua cu geamul deschis larg (ca afara e un soare de vara), dar colega din fata tremura si sta cu o jacheta groasa de lina pe ea. Mi se face mila de ea, are niste miini inghetate, vai de ea... De, ce sa-i faci, unii au singe mai fierbinte ;-) Deci in citeva minute iarasi va trebui sa inchid geamul, sa-mi iau ramas-bun de la aerul curat, de la mica si placuta adiere primavaratica, de la fisiitul copacilor din curtea de jos, de la zgomotele muncitorilor de vizavi... lucruri foarte placute cind trebuie sa lucrezi. Nu, defapt mereu. Imi place sa aud o usoare foiala in jurul meu, un zumzet in surdina, care-mi demonstreaza ca mai e viata pe pamint.

Cu gindul la evenimentele din Moldova, va las cu un filmulet a lui Igor Cobileanski care mi-a placut tare mult:

Frumos de dimineata

2009-04-06T10:00:00.003+02:00

In secunda asta bat clopotele unei biserici apropiate de noul meu loc de munca. E ora zece fix. Suna foarte frumos, imi aminteste de... nici nu stiu exact de ce, pentru ca eu n-am fost niciodata un om religios, n-am mers la biserica, nu m-am rugat, n-am crezut. Si totusi mi se pare un sunet frumos, linistitor.

Toata viata m-am razvratit impotriva religiei, impotriva bisercii ca institutie, impotriva acelui "cineva/ceva" de sus care cica tine firele in mina. Mereu mi s-a parut slab sa ai nevoie de astfel de sprijin ceresc, pentru ca gindeam ca inseamna ca nu poti tu insuti. Religia, stiam eu, fusese creata de oameni din frica. Frica de puterile naturii inexplicabile. Frica de moarte. Frica de necunoscut, de viitor.

Mi-a trebuit mult timp sa inteleg (si poate n-am inteles inca total, dar ma straduiesc) ca defapt nu e chiar asa. Ca a crede (in ceva, cineva, nu conteaza) nu inseamna a te da pe mina altuia, a lasa pe altul sa-ti duca viata. Poate inca nu stiu ce exact inseamna, dar intre timp si in mine s-a iscat ideea ca undeva exista ceva mai mare decit fiecare din noi, oricum l-am numi pe acest ceva.

Nu ma incumet la o discutie filozofico-religioasa si departe de mine sa vreau sa ranesc vreun sentiment religios, doar atit am vrut sa spun: ca suna foarte frumos clopotele bisericii de pe colt. Si ca ma bucur ca o voi auzi de-acum in fiecare zi :-)

Noutati cu soare

2009-04-02T19:09:00.003+02:00

De azi sintem in alt birou, ne-am mutat mai inspre gara, intr-o zona cu foarte mult chic. Stau acum cu inca sase alte persoane. Nu sint cubicals (din fericire? din pacate? nici nu stiu, n-am stat niciodata), iar colegii sind foarte draguti si vorbesc aproape in soapta. E multa lumina, eu stau nu numai la fereastra ci si in fundul salii (adica cu spatele la perete), ceea ce mi-am dorit mult. Si unde mai pui ca-mi vine si lumina din stinga. Ce altceva sa-mi mai doresc?...

A, am uitat ceva: a venit primavara. Ieri si azi a fost un soare superb si vreo 16 grade. Am stat mult pe afara. Cred ca m-am si bronzat ;-)

Leneveala de simbata

2009-03-28T16:38:00.003+01:00

Aseara am fost la un chef cu o prietena si ceva anturaj. Era ziua ei. A implinit sperioasa virsta de 26 de ani. Sperioasa in mintea ei, ca se apropie cu pasi mari de un 30 care deja-i suna prea mult a adult si a responsabilitate. Pe mine m-au crezut de 28 (!) de anisori, minca-i-ar mama de studenti ;-)

Azi n-am chef de nimic, desi am niste rufe de spalat si mai trebuie sa merg si la cumparaturi. In fine, daca ar fi numai de mincare, asta n-ar fi o catastrofa, dar mi s-a terminat hirtia igienica, deci va trebui sa merg totusi...

Stau cu un rest de cafea la calculator, ma uit pe bloguri si alte prostii, si ascult muzica. Va las cu o melodie care se potriveste putin cu mood-ul meu de azi...

You are the one for me...

2009-03-27T13:56:00.003+01:00

You are the one for me, for me, for me, formidable
You are my love very, very, very, véritable
Et je voudrais pouvoir un jour enfin te le dire
Te l'écrire
Dans la langue de Shakespeare

My daisy, daisy, daisy, désirable
Je suis malheureux d'avoir si peu de mots
À t'offrir en cadeaux
Darling I love you, love you, darling I want you
Et puis c'est à peu près tout
You are the one for me, for me, for me, formidable

You are the one for me, for me, for me, formidable
But how can you
See me, see me, see me, si minable
Je ferais mieux d'aller choisir mon vocabulaire
Pour te plaire
Dans la langue de Molière

Toi, tes eyes, ton nose, tes lips adorables
Tu n'as pas compris tant pis
Ne t'en fais pas et viens-t-en dans mes bras
Darling I love you, love you,
Darling, I want you
Et puis le reste on s'en fout
You are the one for me, for me, for me, formidable
Je me demande même
Pourquoi je t'aime
Toi qui te moques de moi et de tout
Avec ton air canaille, canaille, canaille
How can I love you

Ah, ce-mi plac amestecaturile astea de limbi - preferabil cele pe care le cunosc eu ;-)

Ce e fericirea?

2009-03-23T23:32:00.003+01:00

Fiecare dintre noi viseaza la propria lui fericire, la propriul lui coltisor pe covorul minunat si colorat al vietii. Si fiecare are propria lui definitie, care din pacate de multe ori nu se potriveste cu ceea ce viata ne-a sortit - sau, ca sa fiu mai putin melancolica si filozoafa, cu ceea ce ne iese.

De multe ori ne schimbam parerea, ne adaptam la cererile timpului, ne modernizam visele. Eu de exemplu cind eram mica nu as fi conceput sa nu ma marit. Intre timp nu mi se mai pare asa de important. Mai sint si alte lucruri in viata care au mai mare importanta decit o biata hirtie.

Ma gindesc la doua prietene. Ele si-au vazut visul implinit - dar cu oarecare gust amar. Amindoua visau la un cuplu fericit (in vecii vecilor ca in basme) si la copil. Si nici una din ele nu s-ar fi gindit vreodata ca vor fi nevoite sa-si imparta fericirea. Ca vor avea un sot alaturi de ele, dar el nu va fi 100% al lor. Ca vor avea copii cu el, dar ei nu vor fi singurii copii. Pentru ca in ambele cazuri, "el" si-a implinit acest vis mai inainte. Cu alta. Vis care n-a fost de lunga durata, dar a purtat fructe. In ambele cazuri cite doi copii. Intr-unul din ele "el" s-a virit in aceeasi barca de doua ori, avind cu cite doua femei copii.

Iar prietenele mele s-au aventurat la aceste relatii cu acesti barbati, si-au lasat inimile furate (sau le-au furat ele, sentimentele sint reciproce), si-au gasit fericirea demult cautata si au facut copii. Fiecare cite unul. Pentru ele e primul, pentru "ei" --- al treilea.

Tin minte ca una din ele (sa-i zicem Beatrice) isi facea ginduri, se perpelea si ne povestea cit isi doreste un copil, si cit vroia ea sa fie pentru amindoi primul copil, prima data aceasta experienta, sa stea amindoi mirati si coplesiti in fata acestei minuni. Si ca in nici un caz nu concepe ca el sa fie deja expert in aceasta tema.

Cealalta (sa-i zicem Maria), dupa o relatie de lunga durata care i-a fost terminata in nas din partea "lui", era la pamint pentru ca "el" fusese visul ei, omul cu care credea ea ca-si va petrece timpul, tatal copiilor ei. N-a fost sa fie, tipul fiind mai mic decit ea, si de aia poate si mai putin pregatit pentru viata... cum o concepea ea. Dupa vreo doi ani si-a gasit si ea pe Mr. Right, numai ca el cum ziceam, mai are doi copii - de la doua tipe diferite.

Acum ma intreb si eu: cit de departe sint fetele astea de visul lor? Poate totusi l-au gasit pe deplin? Poate detaliile nici nu mai conteaza in fata minunii nasterii primului copil, propriului copil? Poate au gresit ele atunci, cind isi jurau ca n-au sa-si imparta fericirea cu nimeni? Poate asta nu e important, odata ce simti ca esti fericit?

Poate eu gresesc? Ca nici eu nu concep. Vreau sa fie 100% al meu - si barbatul si copilul. Fericirea mea, viata mea, cuplul meu, copilul meu, familia mea. Nu vreau sa cresc copilul alteia. Desi stiu ca as fi capabila sa-l iubesc.

Ca pe al meu.

Aoleu, inc-o leapsa ;-)

2009-03-22T01:05:00.004+01:00

Iar m-a fericit Noryshor si nu pot sa nu raspund la interogatoriu.

1. Care e singurul lucru pe care nu ai vrea să-l schimbi niciodată la tine?
Zâmbetul.

2. Primul film care îţi vine în minte acum?
"Some like it Hot". Nobody's perfect... ;-)

3. Ce ai desenat ultima oară (pe hartie, nu în Paint)?
Nu-mi aduc aminte, ori un plan de locuinta, ori un drum spre undeva.

4. De câte ori ai spus "te urăsc" până acum?
Niciodata in româna...

5. Cu ce personaj din literatură te identifici?
Tom Sawyer

6. Cât de bine te înţelegi cu tine?
Cu care din cele doua? ;) Merge, se pare ca din ce in ce mai bine.

7. Daca ar fi sa scrii o carte... ce titlu ar avea?
"Ce mi-e si cu viata asta..."

8. Descrie în trei cuvinte o persoană pe care încă nu ai cunoscut-o.
(Chiar doar trei cuvinte sau trei idei? Prefer idei)
Vesel(a), dulce, plin(a) de viata.

9. Continuă propoziţia: Azi, încă adormit(ă), m-am trezit visând la...
...tine.

Am si eu o dambla...

2009-03-20T22:17:00.014+01:00

...sint o sentimentala. De obicei sentimentalismul meu este legat de tot ce e român, de copilaria mea in tara, de mirosurile si imaginile de atunci, de mincaruri. Si din cind in cind le mai si celebrez.

Asa si azi: mi-am facut o minunata salata de vinete. Stiti voi, vinete coapte. Un vis, sa te scalzi in ele... sau sa-ti bati copiii - fiecare cum stie mai bine. Acum imi dau seama ca parca ieri am mai scris despre asta. Ba nu, nu chiar ieri, a fost totusi ceva mai demult... ;-)

Tot uitindu-ma dupa retete romanesti, mi s-a facut pofta si mi-a ramas mintea la mincarurile cu care am crescut. Unele le-am gatit, altele sint inca terra incognita si as vrea sa le abordez intr-o buna zi.

- supa de pui cu galuste (in speranta ca nu-mi vor iesi gloante!)
- pilaf de pui (pe asta, ce-i drept, il mai fac din cind in cind)
- ciulama de pipote (am niste pipote in congelator de un veac...)
- sarlota de ciocolata
- lapte de pasare
- friganele
- papanasi (fierti si prajiti)
- ciorba de perisoare
- ciorba de burta
- cozonac cu nuca
- piftie (de toate felurile: pui, porc, peste)
- ardei copti in otet
- castraveti murati (neaparat in sare!)

Voi aveti vreo mincare care va aduce aminte de copilarie si pe care n-ati mai mincat-o de mult?

Va las cu un cintec care in ochii, pardon urechile mele se potriveste minunat cu acest subiect sentimentalist, chit ca nu cu cel pragmatico-culinar ;-)

Citeste textul aici...

Je vous parle d'un temps,
Que les moins de vingt ans,
Ne peuvent pas connaître,
Montmartre en ce temps là,
Accrochait ses lilas,
Jusque sous nos fenêtres,
Et si l'humble garni,
Qui nous servait de lit,
Ne payait pas de mine,
C'est là qu'on s'est connu,
Moi qui criait famine et toi,
Qui posait nue,

La Bohème, la Bohème,
Ca voulait dire, on est heureux,
La Bohème, la Bohème,
Nous ne mangions,
Qu'un jour sur deux.

Dans les cafés voisins,
Nous étions quelques uns,
Qui attendions la gloire,
Et bien que miséreux,
Avec le ventre creux,
Nous ne cessions d'y croire,
Et quand quelques bistrots,
Contre un bon repas chaud,
Nous prenaient une toile,
Nous récitions des vers,
Grouppés autour du poêle,
En oubliant l'hiver.

La Bohème, la Bohème,
Ca voulait dire,
Tu es jolie,
La Bohème, la Bohème,
Et nous avions tous du génie.

Souvent il m'arrivait,
Devant mon chevalet,
De passer des nuits blanches,
Retouchant le dessin,
De la ligne d'un sein,
Du galbe d'une hanche,
Et ce n'est qu'au matin,
L'on s'asseyait enfin,
Devant un café crème,
Epuisés, mais ravis,
Faut-il bien que l'on s'aime,
Et que l'on aime la vie.

La Bohème, la Bohème,
Ca voulait dire, on a vingt ans,
La Bohème, la Bohème,
Et nous vivions de l'air du temps.

Quant au hasard des jours,
Je m'en vais faire un tour,
A mon ancienne adresse,
Je ne reconnais plus,
Ni les murs, ni les rues,
Qu'y ont vus ma jeunesse,
En haut d'un escalier,
Je cherche l'atelier dont plus rien ne subsiste,
Dans son nouveau décor,
Montmartre semble triste,
Et les lilas sont morts.

La Bohème, la Bohème,
On était jeunes,
On était fous,
La Bohème, la Bohème,
Ca ne veut plus rien dire du tout.

Inchide textul...

De ce?...

2009-03-19T02:08:00.006+01:00

De ce n-are ziua cel putin 48 de ore?
De ce nu ma-ndur sa ma culc acum, cand stiu bine ca maine dimineata ma voi urî pe deplin?
De ce am atata treaba la birou, treaba care nu accepta nici o amanare?
De ce nu-mi apartine un mic avion cu care sa pot zbura unde vreau?
De ce...?

Hai gata, noapte buna, ca iar stau pana maine...

I am not everybody

2009-03-18T00:13:00.010+01:00

Gasit-am adineauri aici o mica listuta de ... things to have had. Vi le aliniez, in plina constienta ca nu-s prima care o face, dar mi s-a nazarit mie sa le comentez putin... Asa, sa ma dau mare... ;-) (or maybe not)

1996: everyone has to have a web page. -> Prima mea pagina am avut-o prin 99-2000, nici nu mai tin minte.

1997: everyone has to be on Geocities. -> N-am fost niciodata, nici n-am inteles care era hazul.

1999: everyone has to have an ICQ identity. -> 1999, asa e. Chatuiam ca nebuna prin lume si ma bucuram ca exista asa ceva.

2001: everyone has to have a Yahoo group. -> Iarasi n-am avut nici o chemare inspre asta. Pentru mine insami, vorbesc. Ca pe vremea aia eram la scoala de "IT specialist" si am fost nevoiti sa ne deschidem un grup. A ramas cam nefrecventat, saracul ;-)

2003: everyone has to have a blog. -> Yes, Ma'am, dar cu doi ani inainte. Subsemnata incepea sa-si imprastie gindurile prin eter din noiembrie 2001 ^^

2005: everyone has to be on MySpace. -> ups, de unde stiti? Late adopter, I'm afraid, abia de prin septembrie 2008...

2007: everyone has to be on Facebook. -> Se pare ca in August 2007 eram deja acolo, dar si asta saracu'... a ramas destul de mult timp nefolosit. Si inca e, ce sa zic?...

2009: everyone has to be on Twitter. -> Hihi... M-am ferit eu mult timp, m-am opus, dar pan' la urma m-a luat valul... Si de fiecare data cind imi spune cineva ca nu pricepe care-i rostul si defapt ar vrea sa zica ca e o tampenie, refuz sa mai vorbesc cu el (cel putin pe tema asta). Am ajuns la concluzia ca (twitter sau blog, tot una) daca nu ai priceput ce-i aia, you never will. Asa ca... de ce sa ma obosesc eu explicand, cand nici nu pot?

Toate gandurile astea sint acompaniate de o muzica superba, care-mi merge mie direct la ficati. Multam, dom' Manafu, pentru acest "Good night tune of the day", ca e tare :-) Taman bine s-o iei cu tine in pat si sa visezi...

Oh, si tuturor criticilor cranceni: stiu ca lista a fost facuta cu alt scop, mais je m'en fous ;-)

Duuuuulce...

2009-03-16T03:07:00.002+01:00

Furat de la VirUrât. Sorry for this, dude, I had to ;-)

Uitasem de asta, dar m-a facut sa râd...

2009-03-15T03:24:00.010+01:00

Mai demult dadusem de pagina rodiaspora.great-battles.net si ma gandisem ca ar trebui sa fiu si eu listata acolo, fiindca mi s-a parut o idee buna. Asa, ca pagina de român peste mari si tari, acum ca am (re)descoperit blogosfera patriarhala...

Din blonzime nu mi-am dat seama imediat cum se ajunge in listare, dar pana la urma s-a prins si de mine intelepciunea si m-am inscris. Asta a fost acum cateva zile, dupa care am uitat imediat.

Azi ma uit in statistici si gasesc un link care nu-mi spune nimic: http://rodiaspora.great-battles.net/redirectare.php?index=297. Cine-i da click, revine aici, ceea ce mi s-a intimplat si mie, pana sa ma dumiresc sa-i tai ultima bucata din coada. Si dintr-odata am ajuns (mirare mare!) pe site-ul de mai sus si atunci mi-am adus aminte. La sectiunea Germania am gasit acest text, care m-a amuzat tare:

"La cererea unei vizitatoare, postez site-ul lui Mirela Ina din Hamburg, Germania. Cel putin asa am dedus din sectiunea 'Profil' si din cadrul blog-ului dansei. Desi se pare ca a inceput sa scrie in 2002, dupa 2003 nu a mai scris aproape deloc, dar revine acu in forta in 2009. Se pare ca a inceput o scoala in Germania, dar nu stim ce si cum. Bine, poate o convingeti sa scrie despre tara gazda ca, am cam auzit noi asa ca, nemtii astia ii urasc pe toti cei care nu sunt de un neam cu ei. Dar na, asa am auzit. Ramane sa ne confirme Mirela ca nu e asa."

Ce nu-mi place e ca mi-a intors numele pe dos (desi banuiesc ca nici ce am scris eu aici nu ajuta in a clarifica treburile), dar va trebui sa traiesc cu acest defect ;-)

RoBlogFest

2009-03-12T22:50:00.009+01:00

Am fost foarte curioasa sa vad asta. Sa vad cum se serbeaza castigatorii in blogosfera romaneasca (in care cica sint Freshman hehe). Sa vad cum se percepe acest fenomen in Romania.

Dar am ramas complet dezamagita. De proasta organizare, de lipsa de sistem si profesionalitate, de golania si vulgaritatea intalnite pe scena. Ma asteptam la altceva, ceva mai serios. Ma asteptam la o oarecare decenta din partea publicului. Ma refer la lipsa totala de obiectivitate si de sportivitate (ca alt cuvant n-am la ora asta), la acest obicei (tipic roman?) de-a huidui pe cel care castiga si de-a injura pe cel care-i mai bun.

Scria unul pe twitter ca toti cei care n-au fost invitati sau nominalizati se oftica si din cauza asta injura RBF-ul de acasa. Nu e vorba de asta deloc. M-as fi ofticat si daca eram acolo, si chiar daca as fi castigat ceva. N-am participat, nu asta imi e mie important.

Mi-a placut insa Cabral, singurul care a incercat sa scoata la iveala un pic de bun-simt. Si care a inteles.

Cine n-a vazut, aici sint premiatii:
http://www.danyblog.com/2009/03/castigatori-roblogfest-2009.html

Update de dupa amiaza: Am zis eu. Mersi pentru aceasta constatare a lui Cabral, pe care o mai confirma si Blegoo.
Si ma incalzesc cu ideea ca eu eram acel "cineva pe Twitter" ;-)
---
Inc-un update: Aici am gasit niste idei foarte bune pentru imbunatatirea RoBlogFest-ului. Bravo, mi-au placut.

Citeodata viata e chiar amuzanta.

2009-03-12T02:43:00.005+01:00

Maine seara va fi petrecerea de la Roblogfest, la care evident eu nu am sa ma duc, si nu numai pentru ca nu am participat, ci si pentru ca sint cam departe. Ca altfel ma si vad zgaindu-ma pe la intrare, doar-doar pica vreun cunoscut... ;-)

Ceea ce ma face sa rad, pentru ca tocmai am citit ce scrie Istodor:
"...Miine ii voi cunoaste pe preabloggerii acestei natiuni. Incredibil. Cum or arata in realitate bobby voicu, anurim, piticu, jeg si altii cu nume si renume?..."

Si mi-am adus aminte de o intamplare de acum doi ani la Hamburg, cand vorbeam cu sefu' despre bloguri si bloggeri. Si el, care abia incepuse sa bloguiasca (blogheze? ba chiar bloage? ), nu mai tin minte prin ce i-a picat fisa dintr-odata ca si eu am ceva vechime in domeniul asta. Si mi-a zis, plin de respect (cred ca abia s-a abtinut sa nu-mi pice in genunchi in fata): "Ooooh, dar tu ii cunosti pe toti A-Bloggerii, nu-i asa?"

Da, frate, tocmai ne intalniseram cu totii la un barbecue in backyard-ul unuia din ei, iar cu o juma' de an inainte merseseram la un vin fiert in Weihnachtsmarkt (era s-o traduc in "Piata de Craciun"... brrrr). Da, asa e, ii cunosc pe cei pe care-i numesti tu A-Bloggeri, ca na, am inceput cam toti in acelasi timp sa ne asternem gandurile pe ~~hartie~~ internet. Si vrand-nevrand mai cunosti pe unul sau pe altul... Ca nici unul din ei, pardon noi, nu e zeu. Dar daca asa ti se pare... eh bon, eu ce sa-ti fac?

De cand caut eu asta...

2009-03-08T02:56:00.006+01:00

"Andro verdan grundos (drukos?) nane
Ma pirani shukar nane
Loli phabay precinava
Jek pash tuke, jek pash mange"

Traducere:
Inside the caravan there is no floor
My lover sweet I have none (I have no sweet lover)
This red apple, I'll cut it
That half for you, that half for me

Hehe, cu ocazia asta mai invatam si ceva romanes...
grundos = podea
piran(i) = iubit
nane = negatie
jek = un/o
pash = jumatate
tuke = tie/pentru tine
mange = mie/pentru mine
(Daca stie cineva mai bine, sa-mi spuna. Astea doar sint supozitii de-ale mele).

Aici e originalul din filmul Satra si aici o versiune foarte misto (ca sa ramanem in tema), care-mi merge mie la lingurica, din mai multe motive (pe care poate am sa le explic altă data).

Am mai gasit aici scenele cele mai interesante din film.

----------------------
Update: Eu, necunoscind Piranda, m-am uitat si am mai invatat ceva, slava domnului Dex.

PIRÁNDĂ, pirande, s.f. (Pop.) Ţigancă; nevastă de ţigan. – Din ţig. pirando.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de oprocopiuc, 19 Mar 2004

PIRÁNDĂ s. v. ţigancă.
Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco, 4 Aug 2004

pirándă s. f., g.-d. art. pirándei; pl. piránde
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004

PIRÁND//Ă ~e f. pop. 1) Persoană de sex feminin care face parte dintr-un grup etnic originar din India, răspândit aproape în toate ţările europene, ducând în unele locuri o viaţă seminomadă; ţigancă. 2) Soţie a ţiganului. /<ţig. pirando
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004

PIRÁNDĂ, piránde, s.f. ~ 2. Amantă, concubină. (din ţig. piranó, pirandó, piraní < pirav- (= a săvârşi actul sexual); cf. şi caló (ţig. sp.) pirandó (= adulter))
Sursa: DER | Trimisă de tavi, 19 Dec 2004

pirándă (piránde), s.f. – Amantă, concubină. – Var. chirandă. Ţig. piranó, pirandó, pirani (Tiktin; Graur, 182; Juilland 171), din pirav- „a se împreuna”, cf. ţig. sp. pirandó „adulter” (Besses 132). Der. din ngr. ϰυρά μου „doamna mea” (Pascu, Etimologii, 49), sau din gr. χείρανθος (Bogrea, Dacor., IV, 179; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 226; Gáldi 102) nu e posibilă.

Mărţişor

2009-03-01T12:19:00.008+01:00

...şi cu atâta supărare că nu mai merg comentariile nici n-am mai băgat de seamă că azi e 1 Martie.

Vă urez la toţi şi toate un 1 Martie superb şi plin de mărţişoare!

Măcar voi, dacă eu nu... ;-)

Shit la dracu

2009-03-01T11:30:00.012+01:00

Nu ştiu de ce mi-au dispărut ultimele comentarii decând am umblat la layout. Nu înţeleg, că doar n-am schimbat nimic în widget-ul respectiv, a rămas acelaşi, iar în link-ul din funcţiune se văd comentariile bine-mersi.

Fir-ar a naibii să fie de chestie, aşa mă enervează. Şi eram aşa de mândră că mi le-am pus, să arate şi blog-ul ăsta calumea... Grmpf. Acum sînt mult prea obosită să-i mai caut leac, dar poate se-ndură careva de mine şi-mi spune unde-am greşit.

Funcţiunea de care vorbesc este asta:

<script language="javascript">
var numcomments = 10;
var numchars = 70;
</script>
<script src="http://mirela.blogspot.com/feeds/comments/default?alt=json-in-script&callback=commentDisplay"></script>

Şi jur că n-am atins-o!

Update (13:02): Uite c-am găsit altă funcţiune care... funcţionează ;-)
Gata, nu mă mai ating aici de nimic!

Şapte situaţii care îţi smulg zâmbetul de pe buze

2009-02-25T19:54:00.006+01:00

Văd că nu scap de lepşe ;-)
- alt zâmbet
- soarele
- marea (din zare, prima oară când cobor spre ea)
- un cuvânt românesc demult uitat
- un gest drăguţ din partea cuiva (drag mie)
- ciripitul păsărilor într-o dimineaţă de vară, cînd ieşi de la un bar şi se face deja lumină; atunci cînd îţi dai seama că viaţa e frumoasă
- un sărut dulce şi uşor pe după ureche

Listare

2009-02-25T10:58:00.005+01:00

Încep a aduna site-uri româneşti, pentru că mă simt aproape de ţară, deşi aşa de departe... în timp şi spaţiu. Şi pentru că mi se pare cel mai firesc, le pun aici, la-ndemîna oricăruia interesat, inclusiv mie (mie? a mea? ale mele? Cum e în româneşte, fraţilor, ce se pune după "inclusiv"?)

De citit:
DozaZilnica
Tritonic

De ştiinţă:
DarwinDay

De surf-uit:
123start.ro

To be continued...

Ce-ai face dacă nu ţi-ar fi frică?

2009-02-12T10:50:00.002+01:00

Am fost întrebată acest lucru şi am rămas pe gînduri.

N-aş pleca în America, cum spun mulţi. De faza asta... cumva am trecut (sînt deja în altă ţară decît cea în care m-am născut, chiar dacă acest pas nu mi se datorează mie, ci curajoşilor mei de părinţi).

Dar poate aş începe din nou. Ce? Greu de spus. În principiu nu cred (în momentul de faţă) că e vorba de frică, ci doar de... obişnuinţă (să nu-i zic lenevie sau comoditate), de bani poate, de îndrăzneală. A nu-ţi fie frică după părerea mea nu înseamnă să fi curajos şi îndrăzneţ, ci doar... să te simţi în largul tău cu ceea ce este, ceea ce ai. Curajul vine on top, e ca frişca pe o ceaşcă de cacao.

Nu ştiu dacă mi-e frică, frică ca atare. În momentul de faţă viaţa e frumoasă, şi mă bucur de fiece zi, de fiecare pas, de fiecare frunză care-mi pică pe umăr, de fiecare vrabie pentru care îmi sucesc gîtul. Sigur, tot ce e nou şi necunoscut merită măcar un gînd, dar nu m-am temut de multe pînă acum. Ideea e să faci, nu să stai să te temi...

Remarque scria în Arc de Triomphe: "Nu te gîndi la consecinţe. Dacă vrei să faci ceva, fă-l, că dacă te gîndeşti la consecinţe n-ai să-l mai faci."

Sau în alte cuvinte: Don't dream it, be it!

I am.

...

2009-02-06T12:15:00.004+01:00

So close no matter how far
Couldnt be much more from the heart
Forever trusting who we are
And nothing else matters

Never opened myself this way
Life is ours, we live it our way
All these words I dont just say
And nothing else matters

Trust I seek and I find in you
Every day for us something new
Open mind for a different view
And nothing else matters

Never cared for what they do
Never cared for what they know
But I know

So close no matter how far
Couldnt be much more from the heart
Forever trusting who we are
And nothing else matters

Never cared for what they do
Never cared for what they know
But I know

Never opened myself this way
Life is ours, we live it our way
All these words I dont just say
And nothing else matters

Trust I seek and I find in you
Every day for us something new
Open mind for a different view
And nothing else matters

Never cared for what they say
Never cared for games they play
Never cared for what they do
Never cared for what they know
And I know

So close no matter how far
Couldnt be much more from the heart
Forever trusting who we are
No nothing else matters

Face to face

2009-01-31T21:16:00.004+01:00

Am de cîteva zile un webcam. Şade frumos deasupra ecranului şi se uită cu un ochi fix la mine de parcă ar fi un extraterestru bizar. Şi mă pune la gînduri.

N-am simţit niciodată dorinţa de-a-mi expune mutra în eter, la văzul lumii, prea odd-looking mi se pare. În oglindă mă simt altfel, mă văd doar din faţă, e ok. Dar ori de cîte ori îmi vedeam profilul într-o oglindă triplă sau apăream în vreun film imprimat la întîmplare (de alţii), îmi venea s-o iau razna. Cine-i asta, măi frate?...

Dar o văd acuma ca un fel de terapie. Şi încep să descopăr. Un zîmbet mereu declarat de alţii dulce, dar nevăzut de mine, o privire caldă pe care de obicei o ascund, o gestică mult mai puţin repezită şi ridicolă decît credeam. Poate la un moment dat o să mă obişnuiesc. Cu mine însămi. E un drum destul de lung.

Asta-i viaţa

2009-01-31T05:10:00.007+01:00

Sînt lucruri pe lumea asta care nu au nevoie de mare explicaţie. Care-ţi umplu sufletul de-ţi creşte un zîmbet pe buze de la un cap la altul al lumii. Aşa e şi filmul "Moonstruck" cu Cher şi Nicolas Cage... o bomboană de film. I just love it... Te uiţi la el şi rîzi şi plingi în acelaşi timp. În hohote. Cu o tonă de şerveţele.

E ora cinci dimineaţa, I just finished watching it şi nu regret nici o secundă pe care n-am dormit-o. O să mi-l comand. Să-l am.

When the moon hits your eye
Like a big pizza pie
That's amore...

Watch it here: Part 1 | Part 2 | Part 3 | Part 4 | Part 5 | Part 6 | Part 7 | Part 8 | Part 9 | Part 10 | Part 11

Addicted

2009-01-23T01:51:00.000+01:00

Timpul trece

2009-01-21T14:03:00.001+01:00

...mult prea încet câteodată.

Schizofrenie

2009-01-19T09:15:00.003+01:00

Am două prenume. Nimic neobişnuit, mi se ripostează, au şi alţii. Da, adevărat, dar eu trebuie să mă-mpart între cele două prenume, dindu-le la fiecare altă însemnare.

Unul din ele - cel de pe locul doi - a fost prenumele dorit de ambii părinţi cînd m-am născut, numele deasupra căruia căzuseră amîndoi de acord. Cînd s-a dus însă mama să înregistreze copilul, i-a venit în cap să-mi mai dea încă un prenume, că aşa i s-a părut ei că sună mai bine. Şi de unde l-a luat? De la o bună prietenă, cu care tocmai se întîlnise pe drum. Dar ordinea prenumelor (1-2) îi suna cam anapoda, aşa ca fără să se gîndească prea lung, pur şi simplu a schimbat-o (2-1).

Ei bine, prenumele numărul doi fiind pe locul întîi, toată lumea a crezut că aşa mă cheamă şi aşa m-a strigat la grădiniţă, la şcoală, la doctori. Prenume oficial. Dar prenumele numărul unu - care (de-acum ştim deja) se afla pe locul doi - era prenumele meu adevărat, cel utilizat de familie şi prieteni (ergo copiii de la bloc). Prenume inoficial, de casă. Prenume utilizat cu predilecţie de ai mei.

Cînd am ajuns în Germania şi m-am înscris la şcoală, nu înţelegeam cum îmi tot zicea directoarea. Pînă mi-am dat seama ca era încercarea ei (nereuşită) de-a-mi pronunţa prenumele inoficial, pentru că aşa o auzise pe mama zicîndu-mi. Atunci am realizat că şi aici prenumele oficial va trebui să fie... oficial, lăsîndu-l pe cel de casă... acasă.

Mă cheamă Ina Mirela. Dacă mă-ntrebi cum mă cheamă, trebuie să mă gîndesc în ce context mă aflu: eşti tu român, atunci îmi vei spune Mirela, dacă eşti neamţ, englez sau francez, Ina. Dacă faci parte din familia mea, mă vei ştii de Mirela, dacă te cunosc într-un ansamblu oficial, Ina.

Mi se întîmplă totuşi să le-ncurc. Am două prietene în România: Manu şi Oana. Manu mă ştie doar din şcoală, Oana era printre copiii de la bloc, e clar deci care-mi zice cum. Într-o zi le-am sunat pe amîndouă. Nu erau acasă, doar mamele. La Manu m-am anunţat cu Mirela, la Oana cu Ina. Clar că niciuna din mame n-a înţeles cu cine vorbeşte.

Şi mă mai întrebi de ce sînt schizofrenică ;-)

Diacritice

2009-01-18T21:35:00.005+01:00

Nu pot sa ma decid daca sa folosesc diacritice sau nu... ;-)

Uite iarna, nu e iarna...

2009-01-18T19:38:00.004+01:00

Ce mi-e şi cu iarna asta? Cînd eram în România, îmi aduc aminte de ierni grele, de zăpadă, ţurţuri, friguri, gheaţă... Aici... pfft! Abia de sînt mai puţin de zero grade, de obicei peste cinci (plus bineînţeles), iar de nins sau îngheţat nici vorbă.

Pe vremuri aveam şi pe-aici zăpadă şi frig. Eeee, ce traiuri pe noi atunci... Îngheţa Alster-ul (lacul* din mijlocul oraşului) şi se puneau bude cu vin fiert şi cârnaţi, cu artezanaturi şi alte prostii (de care nimeni n-are nevoie, dar despre care ţi se sugerează că nu poţi trăi fără). Ultima oară a îngheţat în 1996 şi 1997 şi arăta cam aşa:

Anul ăsta a fost cam o săptămână frig, sub zero. Îngheţase şi Alster-ul şi Elba, dar nu destul pentru a ne da voie să le călcăm (trebuie cel puţin 15 cm). Din păcate era taman săptămâna în care eu am fost bolnavă şi n-am ieşit din casă. Aşa... mai aştept şi sper...
-----
*) ştiu că Alster-ul nu e lac, e doar un râu inlărgit, dar... cine altcineva mai ştie? ;-)

Speechless

2009-01-16T11:51:00.007+01:00

Îmi vine greu să mă exprim în româneşte. Nu mai sînt obişnuită să vorbesc în limba maternă, e foarte departe de mine. Îmi lipsesc cuvinte, fraze, sentimente. N-am mai vorbit (adică vorbit-vorbit, nu doar stat la taclale) în româneşte demult, mă simt ca un peşte pe uscat, limba mi-e legată, creierul blocat.

Am o-ntreagă ceaţă de sentimente şi gînduri în cap, toate învălmăşite, claie peste grămadă, fiecare die ele ţipă şi vociferează, unul mai prominent decît celălalt. Dar cuvintele îşî bat joc de mine, se pitesc, rămîn rare.

Păcat. Aş vrea să spun multe.

Smile :-)

2009-01-15T23:33:00.007+01:00

Am gasit ceva foarte dragut:

Îmi aduce aminte de filmul "Domnul Ibrahim si florile Coranului", in care baiatul Momo - printre altele - invata sa zimbeasca si ca viata e defapt frumoasa, oricîte bete ti-ar pune-n roata.

Pa 2008, bine-ai venit 2009!

2009-01-02T17:08:00.003+01:00

Am intrat in noul an cu o minunata raceala, care ma tine-n casa cu nasul plin, vocea mult prea seducatoare si niscaiva dureri de cap, dar vom trece si de asta.

Am dat de un eveniment creat special pentru mine, care are loc la sfirsitul lui Septembrie in Brasov, la care NEAPARAT vreau sa merg: Festivalul Brinzei si Pastramei sau Ravasitul Oilor. Cine ma cunoaste, stie ca la asa o oferta nu pot spune nu in nici un caz. Brinzeturi si pastrame? Come on, guys, it's what makes life livable! O brinza telemea, o urda direct de la tarani, o pastrama afumata cu usturoi... Cum oare sa rezist?

Poate merg pentru un weekend prelungit. Sa vedem cine mai e amator.

Craciun fericit!

2008-12-25T14:44:00.004+01:00

Tutoror cititorilor (si celor care nu-s) le urez un Craciun fericit cu zapada, risete, un vin bun, o sarma delicioasa, niscaiva cadouri din inima si sentimentul ca viata e frumoasa.

La multi ani!

ODĂ SARMALEI (Poet necunoscut)

2008-11-27T11:10:00.007+01:00

Cum s-ar defini sarmaua?

Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
somnul lung metamorfozic în butoiul de murat...
Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii,
imn de lăuda mâncării înălțat în cerul gurii.

O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smântână
și se-nfașură în varză ca în valuri de cadână.
O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă
c-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă.

Oponentă din principiu și un strașnic adversar
pentru tot ce este dietă sau regim alimentar.
Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.

Locatară principală ține-n spațiu tolerate
perle de piper picante, boabe de orez umflate.
O prozaică-nnăscută, cum s-o prinzi în prozodie
când, de când e lumea, porcul n-a citit o poezie.
Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua.
Iată-n câteva cuvinte cum s-ar defini sarmaua...

Am primit aceste versuri acum citeva minute si n-am putut sa ma abtin sa le pun aici. Intr-adevar asa e si abia astept Craciunul cu (sper!) o tona de sarmale ;-)

Sper ca se vad bine diacriticele, le-am transformat cu ajutorul site-ului srv.diacritice.com.

Renaissance

2008-10-21T09:29:00.011+02:00

Recente "intimplari" m-au facut sa vreau sa-mi recuperez acest blog abandonat, si cu mare truda mi-a reusit (nici nu vreti sa stiti cum...).

Acum tot ce imi trebuie este ceva timp si rabdare (rabdare pentru ca observ ca mi-e totusi destul de greu sa scriu in româneste, mai ales dupa atita timp de abstinenta).

Om vedea ce iese din asta. Mi-a ramas o oarecare dorinta de-a ma "iesprima" - fie si in modul asta public.

P.S. Acum e mult mai usor si simplu de-a lasa un comentariu aici, gratie lui Google ;-)

De pe santier

2003-09-05T22:46:00.002+02:00

Realizez ca m-am obisnuit sa înjur ca ultimul lucrator de santier. Mi sa pare foarte normal sa adaug la aproape fiecare fraza un "ce p*** ma-si?" Nici nu mi se mai par asa de groaznice înjuraturile astea. Cind eram la o vârsta mai "frageda" ma feream de anumite cuvinte, chit ca aici, in "exil", nu le intelege nimeni. Defapt tocmai din sentimentul asta de "singuratate lingvistica" am si inceput sa înjur cu patima. M-am mai si luat dupa R., al carui vocabular mi s-a parut pitoresc. Întretimp ma stie lumea aici: cum ma enerveaza ceva, începe mitraliera. Cuvinte care lor nu le spun nimic, dar pe care le cunosc deja si pe care le-am tradus demult. Eu, în schimb, ma pot ascunde în spatele lor, ca stiu ca putini ma vor întelege. Cel mult ma zâmbeste careva, stiind...

Acuma doar, din pitoreasca care-am devenit eu însami între nemti, va trebui sa am grija sa nu ajung vulgara între români. Plec în tara în citeva zile si tre' sa "bag sama". Ieri vorbeam cu Manu, pe care n-am vazut-o de 9 ani, si de câteva ori i-a scapat un "vai, ce urât vorbesti!".

Ups, ma gândeam ca e normal. Se vede ca nu-i chiar asa.

Melancolie si dor de casa

2003-08-27T23:56:00.002+02:00

Ca si cum aici ar putea fi vorba de casa. Nu, e vorba de un teritoriu in care n-am pus niciodata piciorul, dar pe care-l simt aproape. Aproape de inima, aproape de suflet, de sufletul asta haituit si despatriat, aproape de ce simt eu mai "acasa". E vorba de Vama Veche.

Am fost doimaioata toata viata. Viata, adica de la unul la zece ani. Toata viata deci, viata de adolescenta plecata din tara, rupta de radacinile pe care le socotea de neclintit. Am stat cu nasu'n vant, cu fundu'n nisip, cu o singura dorinta in suflet: sa nu se mai termine viata asta niciodata.

Si totusi s-a terminat. Atunci cand ai mei au decis ca viitorul se va numi Germania, iar eu fiind copila nu aveam nimic de zis. Am pornit pe noi meleaguri, la noi sanse si sperante, la noi aventuri. Dar mi-a ramas in nas mirosul de alge uscate, mi-a ramas in ochi lumina soarelui de dupa amiaza, cand coborai drumul prafuit dinspre sat inspre plaja, mi-au ramas imaginile corturilor in minte, mi-au ramas in ureche graiurile diferite ale "satrei". N-am uitat. Si am sperat ca intr-o buna zi sa mai simt acelasi lucru, sa mai adulmec odata izul ala de sare, sa...

Si iata ca acum, dupa mai mult de douazeci de ani de "exil", patria sufletului mi se apropie din nou: 2Mai nu mai exista asa cum il stiam eu, dar mai este Vama Veche. Si abia astept sa ajung acolo. Acasa. In sfarsit.

P.S. Imi dau seama ca defapt ceea ce ma atrage pe mine la Vama, este asemanarea cu Eilatul de odinioara. Sau invers: mi-a placut Eilatul atunci pentru ca aducea a 2Mai.

[savevamaveche.home.ro]

Dimineata, in zori de ziua...

2003-03-29T11:25:00.002+01:00

Ah! Asa-mi place viata... O dimineata tirzie, o cafea, usa de la balcon e deschisa, afara e soare si ciripesc pasarile (in curind voi putea avea micul dejun pe balcon, ceea ce-mi reaminteste ca va trebui sa-l eliberez de frunzele picate-n toamna), nimeni nu te bate la cap, ai toata ziua la-ndemina...

Desi... nu-i chiar asa. As fi vrut (si inca vreau) sa merg prin magazine - cu mai multe intentii: una e de-a-mi gasi o bicicleta noua (a mea sta saraca in ploaie si vint din vara lui 2000), de-a merge prin boutique-uri (acum doua zile am descoperit ca la H&M au o colectie minunata de primavara) si - last not least - de-a face niste cumparaturi "de rigoare", comestibile adica.

Adineauri m-au sunat M. si al sau iubit sa ma intrebe daca (in loc sa mergem diseara cu totii la dans undeva) nu cumva am avea chef sa mergem la restaurantul nostru thailandez preferat (al casei, cum ar fi), iar dupa aia... mai nimic... Nu cred ca iubitului meu ii va suride ideea. In plus el vroia sa mergem cu un prieten de-al lui in port sa vizitam un submarin. Bine, nu sint amindoua punctele in acelasi timp, dar daca pe la ora patru sintem in port, in plina actiune so to say, nu ne vad intorcindu-ne pe aceste meleaguri pina-n sapte.

Oricum au cam devenit incompatibile obiceiurile noastre de masa: pe cind M. se straduieste sa-si tina cina la o ora cit mai devreme (deja sase jumate ii e prea tirziu), noi incepem a curata si praji dupa opt. De, daca venim asa de tirziu de la munci... Plus ca mi se pare ridicol...

Anyway, abia astept sa ma sui pe biciclu si s-o iau inspre birou in timpul saptaminii (sper sa raminavremea asa, ca altfel...). Iar in ce priveste programul de azi... on verra...

Sa ma pupe!

2003-03-10T22:41:00.002+01:00

De trei zile incerc sa-mi schimb templatu' asta d'aci, da' blogger imi tot zice ca ceva nu e in ordine. Pai, minca-va-s, ce naiba nu e-n ordine? Error messages de genul "more info" nu-mi ajuta la nimic.

Ma enerveaza sistemul asta...

De-ale muncii

2003-03-04T21:30:00.002+01:00

Azi as fi putut sa stau acasa. Dupa ce ca ieri am incercat cu mai mult sau mai putin succes sa ne instalam noile calculatoare (cu Linux!) si credeam ca azi in sfirsit vom putea intra in plina materie, azi - hodoronc-tronc - ne pomenim ca mai nimic nu merge. Incerc sa-mi instalez in iubitul meu de Mozilla niste "mouse gestures" - cind dintr-odata-mi dispare (cum naiba-i zice?) linia aia de sus unde scrie file, edit etc. O tratez in tot felul, ii vorbesc frumos - nimic.

Defapt asa a fost toata ziua: ba merge, ba nu merge. Dupa ce seful meu mi-a instalat mozilla din nou, eu dracu' ma pune sa-i schimb tema. Si pac! iar dispare dracia aia.

Ma simteam ca un idiot - ca cineva care n-are nici cele mai elementare notiuni despre computer. Pai cum, ba, chiar asa?

In sfirsit, cam pe la cinci si un sfert, dupa o zi intreaga de facut nimic, seful ne spune ca trebuie reinstalat totul!!!

M-am carat. Miine spre sa mearga.

Noi legaturi

2002-11-18T21:43:00.002+01:00

Am mai gasit nishte site-uri românesti, mostly legate de cartzi:
- români in UK
- send me books
- cartzi online
- online.ro
- carti online

Noi teritorii

2002-11-04T14:05:00.002+01:00

De cam o saptamina lucrez la un CallCenter (impreuna cu M.). Nu e cine stie ce mai mare job, nici de platit nu platesc o avere, dar e un motiv sa nu stau acasa tot timpul.

Azi vine o colega la mine cu cuvintele: "Am aici un compatriot de-al tau care era foarte curios sa te cunoasca..." si ma lasa cu un tip cu o mutra destul de romaneasca. Eu il intervievez in romaneste, dar imi dau seama ca vorbeste limba cam pocit, sau cel putin cu ceva greutati. Aflu ca nu e nascut in Romania, ci in Tel Aviv (!), si venit imediat dupa nastere in Germania. Tatal lui e roman, mama evreica spanioloaico-argentiniana. So tot asa. A fost foarte impresionat cind i-am spus povestea mea... Ia te uita! N-as fi crezut ca-s romani la munca... Ba chiar mi-a povestit ca pe vremuri (cine stie, acum vreo citiva ani poate?) erau foarte multi romani acolo.

In ceea ce priveste romanii (ii ziceam ca ma cam feresc de ei) era de acord cu mine: "Sint banditi!" *hehe* Am schimbat numerele de telefon si am stabilit ca ne vom intilni din cind in cind.

Imi place sa cunosc lume. Asa sa fie mereu!

P.S. E clar ca n-a iesit nimic din interviuul despre care scriam ultima data...

Biznis

2002-10-21T20:01:00.002+02:00

Am avut azi un interviu aici, care a decurs destul de linistit. Am fost foarte "eu", am vorbit destul de mult si pe larg (fara sa lungesc vorba inutil), am si glumit... si sper sa fi facut o impresie buna. Ziceau ca-mi dau un semn de viata in ucrsul saptaminii. Iar daca ma ivita si la al doilea interviu (cu sefii), atunci e de bine.

VREAU SA LUCREZ LA EI!!!!!

De-ale casei

2002-10-18T01:29:00.002+02:00

Mi-am downloaduit niste muzica populara romaneasca, iar acuma ascult un post de radio in internet din Toronto care cica cinta muzica retro din anii 70/80 din Romania. Pe dracu', de mai bine de-o juma' de ora aud numai americanisme. The Boss acuma cu "Everybody's got a hungry heart". Ei poftim, asta ce mai vrea sa fie?

Ma intrebam mai adineauri ce fel de romanca sint eu: nu cunosc muzica, nu cunosc tabieturi, nu cunosc lume, totul din capul meu e o vaga amintire din un trecut demult... trecut... din copilaria mea din anii 70. Copilarie care nici ea n-a durat mult in tara.

Dar totusi mi-e dor de Romania, mi-e dor de tot ce e roman. Vreau patrie.

Meshane makom, meshane mazal

2002-09-21T10:25:00.002+02:00

Iar mi-am schimbat template-ul. Poate ma inspira la a scrie mai mult... (ce speranta copilareasca)

De curind am avut o surpriza foarte placuta si in acelasi timp sentimentala. A fost o "zi a patriei" - la care ne intrebam care patrie, dar...
M-am uitat la TV o seara-ntreaga si am vazut diferite filme si reportaje despre... Romania si Israel. In primul rind un film nemtesc, o poveste de dragoste nostima, plina de clishee, de locuri comune, cu un Max Tidof "român" destul de bine nimerit, neras, fara manere, care se batea asa, pur si simplu fiindca-i zisese unul ca masina lui e "rabla", un Bucuresti autentic (nu filmasera ca pe vremuri in Yugoslavia sau in Cehoslovacia), vorbit româneste adevarat... Dragutz, mi-a placut.

A mai fost si un reportaj despre delta Dunarii, tot asa, cu interviuuri in care-i auzi pe intervievati vorbind, cu pajistile alea superbe ale deltei, lasindu-mi un dor de tara si de natura...

Mai tîrziu un filmuletz despre comunitatea evreiasca (!) din Chemnitz. Au construit o noua sinagoga foarte chic, foarte moderna, iar acuma se re-aduna oamenii. In mare parte rusi, clar, dar in orice caz comunitatea se mareste. Linga sinagoga un restaurant, "Shalom", integrat la Shalom e.V. (n-au site, din pacate), unde la distante regulate cinta un grup de Klezmeri. Foarte mishto. Mi-a facut mare pofta.

Iar acum citeva zile iarasi un reportaj despre Delta: Tichilesti, ultima colonie de leprosi din Europa. Impresionant.

Mi-e dor de tzara.

P.S. Saptamina trecuta am inceput un curs de ebraica.

Te-am iubit, frumoasa Zaraza

2002-07-19T14:31:00.002+02:00

Cindva si cindva trebuia sa ma "dau de gol"...

In timp ce maninc de prinz chinezeste la China Red, vin muzicantii pe care-i stiu ca-s români. Dupa doua-trei esecuri de-a atrage publicul (nemti care-si baga ultimele bucati de bambus printre gingii), vine cel mai tinar la mine (ma uitasem mai adinc in ochii lui). Ii zic in romaneste "Stiti sa cintati si Zaraza?" Stupefiati amindoi, bucurosi. Moshul: "Zaraza? Da' cum sa nu?" Si-mi intinge o Zaraza ce-i drept nu ca pe malul Snagovului, dar orisicit...

Asta-mi lipseste mie aici: un pic de "aer romanesc"...

Bilantze

2002-07-17T12:16:00.002+02:00

Observ ca am o cota cam de neobservat... Un gind pe luna - foarte frumos... Nici in vis nu as fi crezut ca voi scrie asa de putin...

Mda, voi incerca sa fiu un pic mai vorbareata...

Trei dinti din fata...

2002-07-17T11:19:00.002+02:00

Ma doare maseaua - defapt locul unde odinioara era maseaua de minte... Ce dracu'? Am scos-o demult, iar acuma parca mi-ar veni din nou.

Azi noapte am visat ca se casatorea I. - o nunta destul de spontana, dar la care venea mai toata familia. Iar eu ma bucuram ca va veni si B. si abia asteptam sa-l vad.

Ma pitom? (In traducere libera: "de unde pina unde?")

Mirela este...

2002-06-27T15:43:00.002+02:00

- ...specializata in management si marketing
- ...nick-ul persoanei careia ii trimitem nota
- ...o fata desteapta
- ...roscata, cu ochii caprui si scunda
- ...mulţumită că are cine să o apere
- ...bucuresteanca, are 24 de ani si a absolvit tot Marketingul
- ...o leoaica blonda cu ochi albastri
- ...o fire dificila, romantica, excesiv de nervoasa in anumite momente, dar in primul si in primul rand foarte derutata
- ...cercetata in stare de libertate
- ...si ea pasionata de teatru
- ...imbracata si ingrijita omeneste
- ...greu de învins
- ...prevãzutã cu un ventilator
- ...in "Cartea Rosie" a medicinei moscovite

Mda...

...

2002-06-12T10:57:00.002+02:00

Mda, a cam trecut timpul, stiu... Nu mi-o luati (cine oare?) in nume de rau, nu am avut nici pic de timp... si nici mare chef, drept sa spun...

Ce mai e nou? Intre timp mi-am dat "examenul" si documentarea proiectuluui, acuma astept sa treaca timpul si sa mi-l si prezint. Pe 2 iulie.

La job m-a luat, doar trebuie sa semnez contractul. Numai ca acest contract e cam nasol... Nu ajunge ca primesc doar 2000 pe luna, dar mai si scrie ca orele suplimentare, pe care sint nevoita sa le fac precum legea, sint deja platite prin aceste 2000. Sclavagie, nu alta... Sa vedem ce zice J., care e om studiat cu ale dreptului. Poate reusim sa ne intilnim inca saptamina asta. Cindva va trebui sa-l si semnez, nu?

Am reinceput sa-l visez pe "B"... Acum doua saptamini am fost cu al meu dragut la un pretin, si brusc mi s-a facut sa ma gindesc la el. Ca seara sa observ ca ma sunase sa-mi spuna ca ii e dor de mine. Tot mai functioneaza telepatia asta intre noi...

La munca am un nou coleg care MA SCOATE DIN SARITE!!! Nu pot sa-l sufar, ma sufoca prezenta lui... Dar am speranta ca dupa ce a plecat celalalt coleg cu care ma impac foarte bine, ma voi pot muta la alta masa (birou), DEPARTE de el... Imi scoate peri albi, ce naiba?...

Defapt nici aici la munca asta nu vreau sa stau mult. Dupa ce am semnat contractul ala vreau sa ma orientez si sa-mi caut altul (job, nu contract, desi... si ala vine). Aici sint mai mult secretara, raspund la telefon, scriu corespondete... bla bla bla. Or eu am alta denumire si vreau sa invat!

Gata, m-am enervat destul...

Vinete

2002-05-11T11:56:00.002+02:00

Azi (in loc sa-nvat) imi fac salata de vinete. Ultima data cind am facut, am descoperit ca nu numai ca nu e nevoie sa le faci pe plita ci merge si la cuptor, dar nici nu trebuie cojite. Cojeala e o treaba enervanta care nic nu-mi iese calumea. Eu acuma le scobesc. Si ies asa de bune...

Abia astept sa le maninc... vor fi superbe! Asta ca amintire din copilarie, am crescut cu vinete si salata de rosii... (Imi lasa gura apa...)

Vid de memorie

2002-04-11T14:25:00.002+02:00

Azi "chiulesc" iarasi. Mda, ieri m-am culcat pe la vreo trei, iar azi de dimineata n-am avut nici pic de putere sa ma scol... si am mai dormit pina pe la vreo unspe...

Ma gindisem sa stau acasa ca in sfirsit sa lucrez ceva la xanadu, ca au trecut deja trei saptamini de cind am luat job-ul asta si nu s-a intimplat nimic. DAR NU-MI IESE NIMIC!!!!! Uäääää!...

Ce dracu'? Parca sint batuta-n cap, n-am nici o idee, nici macar o idee de idee... Acum am pus o pagina provizorie, care nu e rea deloc (zicea si S.), si care sper sa ma inspireze cit de cit...

Un banc

2002-04-06T13:17:00.002+02:00

Un popa catolic intra intr-o vineri intr-un restaurant si zice catre chelner:
- Fiule, aveti balena?
- Nu parinte.
- Nici rechin sau foca?
- Nu parinte.
- Atunci da-mi un cotlet de porc in singe, si Dumnezeu mi-e martor ca am vrut sa maninc peste.

Gasit aici: umor

O simbata ca oricare alta?

2002-04-06T13:16:00.002+02:00

Ca de obicei nu prea dau pe aici - nu stiu de ce-mi displace sa scriu in romaneste... Azi iubitul merge la fotbal (sper sa cistige, altfel vor cobori din prima liga saracii), iar diseara (intilnire cu Madame Couchou la ora opt) e deschiderea unei agentii de arhitectura. L-am intrebat si pe T. daca vrea sa vina, dar cred ca-i va fi prea "nobil"... Adica nu-i un party ca oricare altul, undeva la cineva, cu berea pe balcon sau in frigider, unde e muzica intr-o camera, iar toata lumea se stringe in bucatarie... Va trebui sa ne imbracam mai elegant (presupun), nu in blugi, sa conversam cu paharelul de sampanie in mina (degetul mic in sus, bineinteles), sa ne purtam bine... Dar mergind la opt deja (deschiderea e la sapte!), vom avea prilejul de-a merge ulterior in lata parte - unde sa ne purtam cum vrem noi!!!

Saptamina viitoare o sa merg la T. acasa, si vom imprima CD-ul pentru "schimbul de vara" (s-au inscris multi la actiunea asta, va fi un "chef" cred). Sper sa gasim destule piese de vara... Mai ales jazz vreau.

Ieri am vazut "Ice Age" cu I., dar n-a fost cine stie ce mare brinza. Adica da, e haios, am ris destul, dar n-am ris incontinuu. Are niste poante dragute, dar... Lui T. nu i-a placut mai deloc, lui D. i-a placut foarte mult. De! Asta e cu gusturile diferite...

Poate vin verii la sfirsitul lui Mai, inceputul lui iunie cu puradelele. Desi nu prea cred in asta, sint foarte imobili citeodata. Cu doi copchii mici e si mai greu. Dar ar fi dragut sa le mai vad pe cele doua odrasle, ca am auzit ca-s dulci foc. Si atunci vom face intrunire de familie: cu gugii si a lor gargarita.

Gaselnite

2002-04-04T15:12:00.002+02:00

- diaspora coronita
- cROM

Am sa schimb template-ul si am sa pun toate linkurile intr-o boxa pe stinga. Asa nu-mi place...

Sarbatori

2002-04-01T12:03:00.002+02:00

Ieri miel, azi ciorba de potroace, amindoua la mami... Asa-i frumos: te duci undeva cu un manunchi de flori in mina, te gazduieste, te hraneste, te indoapa... Nu-ti bati capul ce gatesti, unde cumperi, citi bani dai, ca n-ai chef de spalat vasele ulterior... Asa ar trebui sa fie mereu...

Din pacate miine incepe iarasi munca, desi nu ma simt chiar 100% sanatoasa. Inca tusesc, imi curge nasul, vorbesc pe nas... Adica eu vorbesc pe nas mereu, dar de obicei aud numai altii.

Mi-ar place sa mai stau acasa inca o saptamina, dar ma voi duce totusi. Am cumva impresia ca ceva se misca acolo fara sa stiu eu, ceva important, si nu-mi place ideea deloc.

Ca acasa...

2002-03-27T12:23:00.002+01:00

Am cautat si gasit tot felul de romani cu colectiile lor private de retete romanesti. Uite aici:

- hetco
- repertoar
- RomClub
- ebony.ro
- Romania Has It
- bucataria.ro

Abia astept sa le dau parintilor computerul (care deocamdata e la iubitul meu) si sa le dau drumul pe internet! Ce placere va avea mami sa-si ordoneze retetele, sau sa caute site-uri romanesti... Ma bucur ca un copil mic!...

Si inca un site romanesc interesant: clopotel.ro.

Republica Laputa

2002-03-24T14:43:00.002+01:00

Se mai gasesc inca adepti ai noastre vechi republici... Uitati-va aici!

Restul paginii e in germana sau in engleza...

Lume hiperdeschisa

2002-03-22T17:13:00.002+01:00

Nu se poate ascunde omul nicaieri! Acuma m-a gasit deja D., care presupun ca-mi cauta MIE un blog romanesc... De! Asa-mi trebuie... Dar n-am sa-i traduc nimic - sa-ncerce el singur! ;-)

Ce mai e nou pe frontul de vest? Am racit! Dupa ce ca marti am privit prea adinc in paharul cu caipirinha si miercuri m-am simtit ca si cum s-ar fi tavalit un elefant peste mine, acuma mai si am dureri in git si tuse. O tuse de-aia nenorocita, uscata, care parca nu vrea sa iasa cum trebuie. Azi m-am dus la doctor, care mi-a si prescris niste pilule (defapt sint capsule cu un ulei de levantica, care ma fac sa imprastii un iz de lavanda cind deschid gura). Omul era foarte harnic, m-a intrebat unde lucrez si gata sa-mi dea o adaverinta, cu intrebarea "Cite zile aveti nevoie?" L-am frinat zicindu-i ca azi oricum ma duc la lucru, iar daca se innasoleaza (cum se spune?) mai vin eu odata. A ris si el.

Desi drept sa spun nu mi-ar displace sa stau acasa vreo saptamina... sau chiar doua-trei...

Dimineata superba

2002-03-18T11:36:00.002+01:00

Am fost azi de dimineata la sport. Ma dusesem sa fac un curs "Fit for Business", care era afisat sa inceapa la 8:00. Din pacate l-au scos din program. Banuiesc ca nu venea nimeni, ca nici eu n-am mai fost pina acuma... Dar m-am miscat pe banda alergatoare, am facut niscaiva execitii pentru genunchi, bicepsi si alte grupe musculare, si ma simt superb!

Mai ales ca e un soare tinar si primavaratic afara, strazile mai erau inca ude de la ploaia de azi noapte, mirosea ca-n padure! Asta da, placere...

Pe urmele radacinilor

2002-03-14T12:06:00.002+01:00

Alexandra Maria Lara, nascuta Alexandra Platareanu, fiica actorului Valentin Platareanu, cunoscuta actrita in Germania... O cunoaste cineva? Ei bine, ieri m-am pus sa o caut, pentru ca auzisem ca e romanca. Chestia cu numele de Platareanu evident ieri am aflat-o. O tipa bine, care si joaca bine. Ma intreb daca mai stie bine romana, asa cel putin scrie in CV-ul ei, ce-i drept limba fiind ultima.

Atitata de un interviu al ei, am inceput sa caut filme romanesti pe web. Am dat de o multime, unul mai vechi si mai hazliu decit celalalt... cu Amza Pelea si Colea Rautu... amintiri din copilarie... As vrea sa gasesc o librarie sau un institut undeva (de preferat la Hamburg) care sa imprumute filme romanesti. Cred ca exista la Berlin sau la Frankfurt sau cine stie unde (in sudul Germaniei, unde e mai toata protipendada romaneasca), dar aici la noi la nord... mai greu. Mde, cine vine la Hamburg??? Prea frig, prea departe de casa...

Rezultate

2002-03-14T11:56:00.002+01:00

Ha! Primul om pe luna! M-a gasit Mihai de la trestiana.com, care au o prima pagina foarte interesanta. Din pacate cred ca in curind va dispare acest izvor de creativitate, deoarece pe 25 martie incepe activitatea adevarata web...

Sper ca in curind vor mai veni si mai multi romani aici. Am totusi impresia ca nu prea e cunoscut fenomenul "bloguitului" in Romania, sau poate toti care bloguiesc stau in alte tari si se fac ... ca ploua, adica nu scriu in romaneste.

In orice caz eu am mai dat de o pagina "misto": colegi.ro, unde iti poti gasi vechii colegi de scoala, daca si ei au dat de pagina asta... Mie mi-a atras atentia varu' acum mai multe luni. Din scoala mea am gasit vreo doi colegi, dar care cred ca nu-si mai aduc aminte de mine.

Alea iacta est

2002-03-08T18:22:00.002+01:00

M-am inscris la pepys. Sa vedem acuma ce mi-o ajuta asta.

Asa-mi trebuie

2002-02-28T15:16:00.002+01:00

Dupa ce ieri m-am facut ca ma doare burta, azi intr-adevar am niste colici. Mi-am si cumparat niste banane si zwieback, sper sa ajute. Desi am mincat deja o supa de rosii, mai degraba era o ciorba, cu orez. As vrea sa ma duc acasa, dar avem azi reuniune cu clasa si eu am infiintat-o. Imi vine sa ma bag in pat, sa stau in plapumi toata ziua, cu cineva alaturi care sa-mi faca ceaiuri si sa ma giugiuleasca... Iar eu ori sa dorm ori sa citesc.

Am inceput "The Lord of the Rings" in engleza, dupa ce am vazut filmul acum citeva saptamini. Foarte misto film, mi-a placut tare. Si desi lui T. nu i-a placut deloc, ba chiar zicea ca nu se intelege nimic daca n-ai citit cartea inainte, eu am inteles o multime. Citisem "The Hobbit" inainte, ceva informatie de baza aveam. Dar totusi, chiar si fara cred ca nu as vi avut probleme. As fi vrut sa-l vad in engleza, dar nu m-am dus la timp din pacate. Next time...

Nimeni nu se uita pe blogul asta. Poate nu exista romani in internet, sau poate nu cunosc acest fenomen. Poate ar trebui eu sa ma inscriu undeva...

Miercuri

2002-02-27T14:32:00.002+01:00

Azi ma bucur de soare si de vint si de ploaie de acasa. Dimineata am sunat la birou sa spun ca ... nu e in regula stomacul meu... si ca nu vin. Ma trezisem la noua fara un sfert, dupa ce-mi pusesem ceasul la 7:30. Asa e cind te culci prea tirziu. Am dormit pina la prinz, si se pare ca mi-a facut bine.

Vremea asta ma innebuneste. Ieri am fost foarte nervoasa (defapt enervata), plus ca la birou ma simt foarte ciudat in ultimul timp. Ori nu prea am ce face saptamini intregi (sau cel mult munca de idiot, mai bine zis de secretara, ceea ce EU NU SINT), ori P. imi da niste chestii care ma depasesc (visual c++ de exemplu...). Ma gindisem de ieri sa nu ma duc. Singura problema pe care mi-o fac este ca in afara de P. eu sint singura care are cheia de la intrarea principala. P. niciodata nu se stie cind apare, iar daca eu nu vin... E, in fine, ce-mi pasa?

Abia astept sa-mi gasesc alt loc de munca. Dupa ce am vorbit cu P. daca vrea sa ma preia, am fost asa de dezamagita si de desumflata, parca-mi pierdusem pamintul de sub picioare. Dar intretimp m-am obisnuit cu gindul ca ma duc in alta parte - numai sa gasesc aceasta "alta parte", si anume in curind!

Mi se pare foarte bizar sa scriu in romaneste, am mai zis odata. Handicapata, nu-mi gasesc cuvintele, propozitiile mi se incaleca, limbajul e copilaresc. Ar trebui sa mai citesc ceva in romana, numai atunci preiau limbajul, ma simt intradevar "in limba", o pot folosi, indoi, misca, ma joc cu ea, ii sint maestra. Dar asa...

Limba materna?

2002-02-12T00:40:00.002+01:00

Se vede treaba ca n-am mai citit nimic in romaneste, si nici nu prea am cu cine vorbi. Mi se cam duce dracu' limbaju'... (sic!) Unde sint vremurile alea cind devoram cu predilectie Calinescu sau Teodoreanu? Enigma Otiliei, La Medeleni, Scrinul negru / Bietul Ioanide... hei hei...

[ asta imi aduce aminte de Divertis: "Hei hei, calule, vin timpuri grele! De acuma nici bataie n-o sa mai apuci!..." mda... Melancolia m-a prins bine de un picior si ma trage in balta... Mai bine-i trag eu un shut repede! ]

Asadar, speram ca zilele care urmeaza vor fi cel putin mai interesante si mai pline de activitate decit cea de azi, ca altfel ma apuca amocu' (!). Si deasemenea sper sa-mi vina nu numai mintea ci si creativitatea la cap, ca sa fiu in stare sa injgheb si eu niscaiva cuvintzele p'aci.
Sint sigura ca ceva din ultima propozitie nu e corect, dar ma bazez pe instinctul meu (una la mina) si pe ora tirzie (doua la mina)!

Noapte buna, vise placute, puricii sa va sarute!

Zi de cacat

2002-02-11T14:52:00.002+01:00

Azi parca-s batuta-n cap. N-am nici un chef, vremea e de un mai mare cacat (ploua-ntr-una), sint obosita (m-am culcat ieri pe la doua)... Iar aici nici n-am ce face. Imi pierd timpul cu nimicuri, maninc prajitura, ma invirt de colo-n colo... VREAU ACASA!!!!! Si mai ales vreau undeva unde vremea e mai frumoasa...

Un bun inceput?

2002-02-10T20:31:00.002+01:00

Am sa incerc sa scriu in romaneste, motivatia fiind a-mi imbunatati limba materna... Cine stie, poate iese ceva din asta.
Din pacate n-am gasit nici un blog in aceasta limba pina acuma (imi dau seama ca voi scrie cu vechea ortografie, adica cea pe care am invatat-o in anii 1976-80), deci voi incerca sa nu scriu prea multe prostii...
Cum mi-o fi norocul... Pe curind!