Noi teritorii

De cam o saptamina lucrez la un CallCenter (impreuna cu M.). Nu e cine stie ce mai mare job, nici de platit nu platesc o avere, dar e un motiv sa nu stau acasa tot timpul.

Azi vine o colega la mine cu cuvintele: "Am aici un compatriot de-al tau care era foarte curios sa te cunoasca..." si ma lasa cu un tip cu o mutra destul de romaneasca. Eu il intervievez in romaneste, dar imi dau seama ca vorbeste limba cam pocit, sau cel putin cu ceva greutati. Aflu ca nu e nascut in Romania, ci in Tel Aviv (!), si venit imediat dupa nastere in Germania. Tatal lui e roman, mama evreica spanioloaico-argentiniana. So tot asa. A fost foarte impresionat cind i-am spus povestea mea... Ia te uita! N-as fi crezut ca-s romani la munca... Ba chiar mi-a povestit ca pe vremuri (cine stie, acum vreo citiva ani poate?) erau foarte multi romani acolo.

In ceea ce priveste romanii (ii ziceam ca ma cam feresc de ei) era de acord cu mine: "Sint banditi!" *hehe* Am schimbat numerele de telefon si am stabilit ca ne vom intilni din cind in cind.

Imi place sa cunosc lume. Asa sa fie mereu!

P.S. E clar ca n-a iesit nimic din interviuul despre care scriam ultima data...