Citeodata viata e chiar amuzanta.

Maine seara va fi petrecerea de la Roblogfest, la care evident eu nu am sa ma duc, si nu numai pentru ca nu am participat, ci si pentru ca sint cam departe. Ca altfel ma si vad zgaindu-ma pe la intrare, doar-doar pica vreun cunoscut... ;-)

Ceea ce ma face sa rad, pentru ca tocmai am citit ce scrie Istodor:
"...Miine ii voi cunoaste pe preabloggerii acestei natiuni. Incredibil. Cum or arata in realitate bobby voicu, anurim, piticu, jeg si altii cu nume si renume?..."

Si mi-am adus aminte de o intamplare de acum doi ani la Hamburg, cand vorbeam cu sefu' despre bloguri si bloggeri. Si el, care abia incepuse sa bloguiasca (blogheze? ba chiar bloage? ), nu mai tin minte prin ce i-a picat fisa dintr-odata ca si eu am ceva vechime in domeniul asta. Si mi-a zis, plin de respect (cred ca abia s-a abtinut sa nu-mi pice in genunchi in fata): "Ooooh, dar tu ii cunosti pe toti A-Bloggerii, nu-i asa?"

Da, frate, tocmai ne intalniseram cu totii la un barbecue in backyard-ul unuia din ei, iar cu o juma' de an inainte merseseram la un vin fiert in Weihnachtsmarkt (era s-o traduc in "Piata de Craciun"... brrrr). Da, asa e, ii cunosc pe cei pe care-i numesti tu A-Bloggeri, ca na, am inceput cam toti in acelasi timp sa ne asternem gandurile pe hartie internet. Si vrand-nevrand mai cunosti pe unul sau pe altul... Ca nici unul din ei, pardon noi, nu e zeu. Dar daca asa ti se pare... eh bon, eu ce sa-ti fac?