joi, noiembrie 14, 2013

Bors de sfecla cu carne de vita

"Nevasta-mea faca mancare romaneasca, dar eu nu prea ma omor." Cam asa ar suna vorbele iubitului meu, daca ar avea un jurnal. Ce stie el?...


Mi-am azi facut un bors de sfecla. Primul in viata mea. De mult ii dau sfeclei tarcoale ori de cate ori o vad prin piata, si ma tot gandesc la borsul de odinioara. Ala cu carne, nu varianta ruseasca cu varza si cartofi. Usor dulceag si de o culoare ca din basme. Ieri in sfarsit am indraznit.

Bors de sfecla cu carne de vita
- 500 grame de carne de vita de supa
- niste oase cu maduva
- 500 grame de sfecla (eu am luat deja fiarta, dar merge bineinteles si cu sfecla cruda)
- 1-2 cepe, crestate
- 1-2 morcovi, si ei eventual crestati daca sunt grosi
- 2-3 catei de usturoi
- patrunjel
- sare, piper
- lamaie
- smantana

Speli carnea si oasele cu maduva foarte bine, carnea o tai in cubulete de cca 3 cm si pui totul la fiert intr-o oala mare in apa rece. Spumuiesti din cand in cand, adaugand de fiecare data o lingura de apa rece, pana nu mai iese spuma. Lasi la fiert vreo jumatate de ora.

Daca ai sfecla cruda, acum trebuie pusa la fiert, pentru ca dureaza cam o ora. Alternativ si fara pete se poate face si la cuptor. Eu mi-am luat sfecla deja fiarta, ca sa nu stau chiar toata ziua in bucatarie.

Deci dupa prima jumatate de ora de fierbere adaugi la carne ceapa si morcovii, in ale caror crestaturi ai infipt niste boabe de piper, si mai lasi sa fiarba, pana carnea e aproape gata. Trebuie sa fie moale.

Intre timp tai in cubulete sfecla fiarta si mai cureti si niste catei de usturoi. Mie-mi place cu mult usturoi.

Cand carnea e aproape fiarta, pui sfecla, o mana de orez, niste lamaie, eventual sare si usturoi in oala si lasi pana se face orezul.

La sfarsit pui patrunjel si o dregi cu smantana. Pofta buna!



Cand eram mici, ne bateam pe maduva din supa. In trei: mami, sora mea si eu. Abia asteptam sa ne pice o bucatica, cat de mica, s-o asezam pe un colt de paine si s-o presaram cu sare. O minune milimetrica, care ne alivia toate necazurile, alunga toti norii si ne sufla genunchii invinetiti. Fericire.

Eu azi nu am avut nevoie sa impart. E bine cateodata sa nu-i placa iubitului mancarea ta.

luni, noiembrie 11, 2013

luni, noiembrie 04, 2013

Foame nocturna

Stii sa faci salata de beouf? Daca nu, iete-aci reteta. Inclusiv accent... american :D Ce mi-ar mai place una acuma...

duminică, februarie 17, 2013

Dor de tara

miercuri, noiembrie 21, 2012

Toate panzele sus

Ah, ce-mi placea mie Ion Besoiu cand eram mica...


marți, noiembrie 06, 2012

Pizza - To whom it may concern...

Nu sunt multe zilele in care am chef de pizza, dar daca ma apuca dorul, ma uit in frigider si ma apuc de treaba. E simplu, merge super-rapid si iese un deliciu. Atentie: din reteta asta ies patru pizze de o persoana!
Capodopera iesita din cuptor

Ingrediente pentru blat:
- 400 g faina de grau
- 20 g drojdie proaspata
- 1 priza de zahar
- 1 lingurita de sare
- 1 lingura de ulei
- 250 ml apa calduta

Ingrediente pentru sos:
- 5 rosii foarte coapte
- 1 catel de usturoi
- 1 lingura pasta de rosii (noi pe vremuri ii ziceam "rosii in bulion", dar banuiesc ca nu e corect. Vorbesc de pasta densa care se gaseste in mici doze de metal)
- sare (de mare), oregano, maghiran

Ingrediente de pus deasupra:
Ce gasesti in frigider: sunca, ciuperci, mozzarella, salam, ardei (grasi, iuti, gogosari...), ceapa, masline, sardele, creveti, piept de pui, spanac, ton, steak, brocoli...



Prepararea blatului:
Faramitezi drojdia in apa calduta, o amesteci usor ca sa se dizolve, adaugand o priza de zahar.

Separat pui faina intr-un castron mare si-i faci o gaura la mijloc. In aceasta gaura torni cu grija apa cu drojdia si uleiul.

Cu o furculita incorporezi faina in lichid, incepand de la mijloc. Eu defapt nu-mi bat capul, pur si simplu incep sa-l amestec cu mixerul (cu carligele pentru aluat) si gata. Cind ai obtinut un aluat omogen, il framanti bine cu mainile. Trebuie sa fie elastic si sa nu se mai lipeasca. Imparti aluatul in patru bule, pe care le lasi sa creasca acoperite o jumatate de ora.

Prepararea sosului:
Preincalzesti cuptorul la 200 de grade.

Cureti usturoiul si il tai repede in cateva bucati (nu trebuie sa fie fin). Daca ierburile sunt proaspete, le tai marunt. Tai rosiile in patru si le dai cu usturoiul, pasta de rosii si ierburile la mixer. Condimentezi cu sare si piper.

Intinzi bulele de aluat subtire, le ungi cu sos si pui deasupra ce ai scos din frigider.


Coacerea:
Le dai la cuptor pana sunt cat de crocante le vrei - cam 15 minute.

Gata de coacere

Pofta buna!

miercuri, august 29, 2012

Croşmeada a îngrezit bulburonul

Cum suna o limba? Care sunt caracteristicile ei? De ce o recunoastem? De unde stim ca e vorba de engleza, de franceza sau de germana?

Pentru ca ii recunoastem sunetul, felul in care sunt pronuntate cuvintele. Pentru ca stim sa distingem intre accente. Stim cum in engleza se inmoaie r-ul, stim cum in franceza se accentueaza pe ultima silaba si se nazalizeaza, stim ca germana suna tare si taios.

Dar ce facem daca intilnim toate aceste criterii si totusi nu ne dumirim? Cine mai tine minte cum era cand eram mici, cind stiam cum suna engleza pentru ca o auzeam zilnic la televizor, dar nu pricepeam o iota?

"Croşmeada a îngrezit bulburonul" este o fraza creata de tatal meu cu multi ani in urma pentru a dovedi ca o propozitie pe care o percepem ca româneasca nu poate fi totusi inteleasa deoarece elementele componente de fapt nu exista.

Ce inseamna? Nimic. Dar suna perfect romaneste, imediat ii poti face analiza gramaticala:
- croşmeada: substantiv feminin articulat in cazul nominativ. Cine? Crosmeada.
- a îngrezit: verb tranzitiv, "a îngrezi", timp: perfectul compus.
- bulburonul: substantiv neutru articulat, cazul acuzativ. Pe cine/ce? Bulburonul.

Si totusi nu intelegi nimic.

Cam asa:

marți, decembrie 21, 2010

Minestrone

Mi-am facut o minunata minestrone, compusa din diferite retete pe care le-am gasit peste tot. Acum sade molcom pe soba si fierbe. Si imi lasa gura apa ;)

Ingredientele:
2 cepe (de preferat rosii)
3 catei de usturoi
3 telina (doar partea verde in forma de betze)*
1 bucate de ghimbir
1 mana de fasole verde
1-2 dovlecei
1 bucata de gulie
2-3 ardei grasi (de culori diferite)
3 rosii bine coapte
naut din cutie (sau uscat)
Pentru nevegetarieni: salam italian sau francez de porc
1,5 litri de zeama/stoc de legume
o mana de frunze de busuioc
parmezan proaspat ras
ulei de masline

Legumele si verdeturile se spala si se curata. Ceapa si usturoiul se taie marunt, ghimbirul de cojeste si se da prin razatoare. Telina se taie la capete, se curata de ate si se taie in felii. Fasolea se curata de capete si se taie in bucati de ca. 3 cm lungime. Doveleceii se taie odata in lungime iar apoi in felii, gulia se cojeste si se taie in felii, ardeii se taie in bucati cam de vreo 3-4 cm, rosiile se taie in cubulete fara sa se piarda zeama. Daca aveti naut uscat, acesta se lasa peste noapte la inmuiat, daca vine direct din cutie, nu este nevoie decat sa se scurga.

Intr-o oala destul de incapatoare se pune ulei la incalzit si se adauga ceapa si usturoiul sa se innabuse. Adaugam ghimbirul si telina. Lasam totul sa se innabuse pentru vreo 5 minute, amestecand incontinuu.

Adaugam fasolea, doveleceii si gulia, lasam pentru inca 3 minute, amestecand.

Adaugam ardeii, rosiile inclusiv zeama si nautul si lasam inca 2-3 minute. Acum se poate pune si salamul taiat in felii, daca nu sinteti vegetarieni sau preparati mancare de post. Mie imi place gustul lui usor afumat.

Stingem cu 1,5 l de zeama (supa/stoc) de legume, sezonam cu sare si piper (de preferat proaspat ras) si eventual sos de soia si niste ardei iute daca va place. Lasam totul sa fiarba molcom la foc mic cam pentru vreo 15 minute.

Luam oala de pe foc, punem jumatate din frunzele de busuioc inauntru, cealalta jumatate se imparte cu parmezanul pe farfurii, iar deasupra se toarna supa.

Minunat merge cu paine italieneasca ciabata abia scoasa din cuptor.

Alternative: se pot pune toate legumele pe care le avem in casa in aceasta minestrone: spanac proaspat, morcovi, brocoli, conopida etc. Numai fantezie sa aveti! Doar fiti atenti sa puneti legumele cele mai tari primele, iar cele mai firave la urma.

Pofta buna! Eu am sa o mananc acum :)


-------------
*) Telina verde? Mi s-a spus ca in Romania nu exista asa ceva. Ei bine, daca chiar nu stiti despre ce vorbesc, uitati-va aici:
http://costachel.ro/2010/09/telina-o-leguma-cu-mai-multe-infatisari/

vineri, decembrie 17, 2010

Casnica

Am un chef nepomenit sa gatesc. Sint momente de-astea si in viata mea ;)

Nu-mi ajunge ca o voi ajuta pe mama la sarmale, dar imi suride si un cozonac (la asta mama nu se incumeta), pentru care am gasit o reteta promitatoare la gustos.ro:
http://sarbatori.gustos.ro/articole/sarbatori-ro/secretele-cozonacului-de-craciun.html

Si am mai gasit inca niste dulciuri care imi suna bine. Cine stie, poate chiar am sa le fac si pe astea:
http://www.gustos.ro/articole/sfaturi-practice/portocale-umplute-cu-aluat-dulce-de-negrese.html
http://www.gustos.ro/articole/calatoriile-si-arta-culinara-a-laurei-adamache/nasturasi-fragezi-de-ciocolata.html

Mmmmm, imi lasa gura apa...

miercuri, decembrie 01, 2010

Vise

Sint momente cind visez sa am un prieten roman. Citeodata ii simt lipsa, chiar daca, stind strimb si vorbind drept, nu am avut niciodata onoarea de-a avea un prieten roman. Na, am plecat din tara la o virsta frageda, iar aici n-am prea avut cunostinte din vechea patrie. Deci, in punctul asta, sint o virgina, care va sa zica.

Acuma sa nu ma intelegeti gresit, sint cu al meu (neamt, ca ghicesc semnele de intrebare pe fruntea audientei) de zece ani si sintem fericiti impreuna, iar tipicul macho roman nu-mi intra pe lista. De ce atunci acest sentiment?

Din doua motive.

Unul: mi-ar place sa-i zic cuiva "Iubitule" caruia i-ar suna la fel ca mie, si nu doar ca o secventa de sunete. Iar al doilea: as putea vorbi cu el la telefon din birou, chiar daca ne-am certa sau am avea convorbiri... clare, iar nimeni dimprejur nu m-ar intelege, n-ar obiecta, nu s-ar simti ofensat.

Vise...