miercuri, decembrie 01, 2010

Vise

Sint momente cind visez sa am un prieten roman. Citeodata ii simt lipsa, chiar daca, stind strimb si vorbind drept, nu am avut niciodata onoarea de-a avea un prieten roman. Na, am plecat din tara la o virsta frageda, iar aici n-am prea avut cunostinte din vechea patrie. Deci, in punctul asta, sint o virgina, care va sa zica.

Acuma sa nu ma intelegeti gresit, sint cu al meu (neamt, ca ghicesc semnele de intrebare pe fruntea audientei) de zece ani si sintem fericiti impreuna, iar tipicul macho roman nu-mi intra pe lista. De ce atunci acest sentiment?

Din doua motive.

Unul: mi-ar place sa-i zic cuiva "Iubitule" caruia i-ar suna la fel ca mie, si nu doar ca o secventa de sunete. Iar al doilea: as putea vorbi cu el la telefon din birou, chiar daca ne-am certa sau am avea convorbiri... clare, iar nimeni dimprejur nu m-ar intelege, n-ar obiecta, nu s-ar simti ofensat.

Vise...

4 comentarii:

  1. Visele oglindesc şi starea de spirit al unui om, dar la fel şi caracterul omului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Stai linistita, ca nici in Romania nu se mai spune "iubitule" . Se zice "baby", "honey" sau "pisi, uite ce e... :))

    RăspundețiȘtergere
  3. "Baby", bleah. Si aici isi zic unii asa, si mi se pare asa de idiot... Dasr "pisi"? Si pentru baieti? La fete sa zic ca mai inteleg.

    Ce aveti cu cuvintele vechi, nu va mai suna bine? Care-i problema cu "iubitule" sau "iubito"? Mie imi suna asa de frumos si de poetic, asa de romantic. Poate pentru ca nu am avut parte, stiu eu?

    RăspundețiȘtergere